Gheorghe Căciulă locuiește într-un imobil pe strada Emil Isac nr. 4 din Cluj-Napoca. După ce s-a judecat ani de zile cu vecinii pentru a-și recupera banii pentru investițiile pe care le-a efectuat la clădire, un vecin, medic de familie, a refuzat să plătească. Au urmat plângeri penale formulate de ambele părți, iar neînțelegerile nu par a fi rezolvate. ”Sunt o persoană în vârstă, bolnav de cancer, dar cu respect față de lege și nu urmăresc decât aflarea adevărului”, își motivează Gheorghe Căciulă intervențiile. 

Având în vedere faptul că imobilul de pe strada Emil Isac nr. 4 era într-o stare avansată de degradare, reprezentanții serviciului de control urbanism și disciplină în construcții din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au impus tuturor proprietarilor acestui imobil luarea măsurilor pentru efectuarea lucrărilor de consolidare și refațadizare a clădirii care prezenta pericol pentru cetățeni. În acest sens, pe baza unei expertize tehnice de specialitate, s-a propus înlocuirea tuturor țiglelor de pe acoperiș și înlocuirea parțială a șipcilor degradate.

În toamna anului 2013 s-a primit și autorizația din partea Primăriei. Lucrările au fost executate de o societate comercială în baza unui contract încheiat cu Gheorghe Căciulă, împreună cu una dintre vecine. Problemele au apărut când ceilalți coproprietari ai imobilului nu au dorit să achite cota parte care le revenea din aceste cheltuieli, motiv pentru care domnul Căciulă și-a dat în judecată vecinii pentru a-și recupera cheltuielile. Tribunalul Cluj s-a pronunțat definitiv în 2016, iar pârâții au fost obligați la plata sumei de 21.311 lei.

Au început să curgă plângerile penale

Pentru a diminua pretențiile în procesul civil, unul dintre vecini, Robert Schwartz, un medic de familie din Cluj, a depus în instanță un proces verbal din 2013 prin care atestă că acesta a schimbat 80 de țigle și a rearanjat țiglele deplasate de pe acoperișul imobilului. Gheorghe Căciulă spune că acest lucru nu este adevărat, motiv pentru care a făcut o plângere penală pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, împotriva a patru vecini, printre care și Robert Schwartz. Procurorul a clasat cauza, iar ulterior și Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea formulată de Gheorghe Căciulă împotriva ordonanței de clasare.

La rândul său, și Robert Schwartz a făcut o plângere împotriva lui Gheorghe Căciulă, acuzându-l pe acesta din urmă că a indus în eroare organele judiciare. La audiere, în martie 2018, Robert Schwartz a declarat că domnul Gheorghe ”a făcut o sesizare la Primăria Cluj-Napoca împotriva mea pentru că aș fi efectuat lucrări de amenajare și construcție neautorizate, lucru care nu este adevărat, întrucât eu nu am făcut nicio lucrare și nicio modificare la imobil”.

Având în vedere că această declarație și procesul verbal depus anterior prin care Robert Schwartz declara că a făcut lucrări la acoperiș, schimbând cele 80 de țigle, Gheorghe Căciulă a depus o altă plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații. Practic, Gheorghe Căciulă susține că atâta timp cât el a declarat că nu a făcut nicio lucrare la imobil, nu avea cum să pună cele 80 de țigle.

În plus, Gheorghe Căciulă spune că i se pare suspect cum există la Primăria Cluj-Napoca o plângere pe care el ar fi făcut-o împotriva vecinului său, deoarece el nu a făcut o astfel de sesizare, motiv pentru care a depus o plângere la poliție împotriva acestui înscris în care a solicitat efectuarea unei expertize criminalistice pentru verificarea scrierii lui. Gheorghe Căciulă susține că nu a fost efectuată expertiza solicitată, însă subinspectorul de poliție care a cercetat cauza, arată că s-a constat că atât scrisul olograf de pe adresa către Primărie, cât și semnătura au fost executate de către Gheorghe Căciulă. Cu toate acestea, bărbatul spune că nu s-a efectuat expertiza pe care el a cerut-o și dorește în continuare să se facă dreptate.

Cauza a fost clasată. Explicațiile procurorului

Procurorul a clasat cauza prin care Căciulă Gheorghe îl acuza pe Robert Schwartz de fals în declarații. Împotriva acestei soluții, Gheorghe Căciulă a făcut plângere, considerând că soluția este ”netemeinică, nelegală”, cerând totodată ”trimiterea dosarului la procurorul de caz pentru justa soluționare a cauzei”. Prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea motivând următoarele:

”Apreciem că în mod corect a ajuns procurorul la concluzia că există dubiu cu privire la însăși desfășurarea activității infracționale de fals în declarații în condițiile în care nu s-a probat cu certitudine că aspectele declarate de către făptuitor în fața organelor de urmărire penală sunt necorespunzătoare adevărului.

În plus, oricum, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, sub aspectul tipicității obiective. Este important de menționat că afirmațiile presupus a fi neadevărate au fost realizate cu ocazia audierii lui Robert Schwartz, în calitate de persoană vătămată într-un alt dosar penal.

În acest context, trebuie amintit că potrivit doctrinei și jurisprundenței de specialitate, s-a reținut în mod constant faptul că pentru existența infracțiunii de fals în declarații este necesară întrunirea a două cerințe esențiale: declarația trebuie să fie una din acelea care, potrivit legii ori împrejurărilor, să servească la producerea de consecințe juridice pentru sine sau pentru altul, iar declarația să nu fie supusă unei reglementări speciale cu privire la veridicitatea ei. Ori, în cauză se observă că nu este întrunită prima cerință deoarece aspectele declarate de o persoană vătămată în cadrul unui proces penal/civil nu sunt de natură să producă per se consecințe juridice, declarațiile uneia dintre părțile procesului trecând întotdeauna prin filtrul organului judiciar în fața căruia se află cauza și fiind supuse unei verificări ulterioare obligatorii a conținutului lor prin prisma tuturor mijloacelor de probă administrate în cauza respectivă. Prin urmare, afirmațiile din cadrul unei declarații de persoană vătămată, singure, nu pot fi apte să producă în mod direct la producerea de consecințe juridice. În același sens, s-a statuat că fapta unui participant în cadrul procesului penal în care nu are calitatea de martor, expert sau interpret – de a da declarații necorespunzătoare în fața organului judiciar, nu constituie infracțiunea de fals în declarații”, arată procurorul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here