Politica in 2009 – mult razboi, pace putina

După alegerile parlamentare din toamna lui 2008 şi formarea noului guvern, la începutul lui 2009 la nivel naţional, dar şi în teritoriu, a început marea împărţeală a funcţiilor, indiferent că era vorba de instituţiile descentralizate ori de cele care vizau ministerele. Favoriţii proveneau, evident, din cele două partide care formau la acea vreme coaliţia de guvernământ – PSD şi PD-L.

Bistriţeni, în ministere

Primii bistriţeni care s-au văzut răsplătiţi cu astfel de funcţii zdravene au fost democrat-liberalul Ioan Andreica şi social-democratul Nicolae Moldovan, totodată primar al oraşului Beclean. Andreica primeşte funcţia de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL), iar primarul Becleanului este nominalizat pentru o funcţie similară în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).
Dacă Andreica mai ocupase o astfel de funcţie, pentru Moldovan noua poziţie a fost o provocare, dar şi o posibilitate de a-şi face planuri de viitor în ceea ce priveşte oraşul Beclean. Cel puţin aşa părea atunci, pentru că speranţele sale nu au durat decât doar două săptămâni. Pe fondul frământărilor care au avut loc la nivelul MAI şi a demisiei lui Gabriel Oprea, la doar 23 de zile în fruntea ministerului, Nicolae Moldovan a ales să rămână în continuare primar al Becleanului, renunţând la onorabila funcţie.
La scurtă vreme după demisia lui Nicolae Moldovan din funcţia de secretar de stat la MAI, un alt membru al PSD primeşte o funcţie similară, dar de această dată în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) – Doina Pană. Ea va rămâne în această postură până în septembrie, când, din solidaritate cu ceilalţi membri social-democraţi demisionari din Guvernul Boc, renunţă la funcţie.

Noblesse oblige

În toată această perioadă a numirilor şi demisiilor la nivel ministerial, în plan judeţean se încearcă, cel puţin teoretic şi de ochii opiniei publice să se ajungă la un consens între organizaţiile judeţene ale PD-L şi PSD. Destul de dur atacat de Radu Moldovan, liderul PSD Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean – preşedintele PD-L BN – încearcă să înghită broscoiul de dragul electoratului, dar numai după o beţie zdravănă. „Va trebui să tragem o beţie, să ne îmbătăm pentru a uita tot ceea ce s-a întâmplat, pentru că nu este uşor să te aşezi la masă cu cei care au avut un comportament golănesc faţă de noi. Dar viaţa te obligă uneori să faci lucruri pe care nu le-ai făcut niciodată. Nu urăsc şi nu sunt supărat pe nimeni, dar nu uit! În politică sunt atâtea momente când trebuie să înghiţi broasca. De data asta va trebui să înghit un broscoi, dar asta este politica, iar eu sunt un om politic”, a spus Ioan Oltean.

Cu şi fără protocol

Politicul a primat în faţa sentimentelor personale, iar cei doi lideri bistriţeni au fost nevoiţi să se aşeze la masa negocierilor.
Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie 2009, protocolul între PSD BN şi PD-L BN este semnat, dându-se startul pentru împărţirea funcţiilor de conducere din instituţiile deconcentrate. Balanţa a fost destul de echilibrată pentru ambele partide, mergându-se pe principiul una mie, una ţie.
Toate au fost bune şi frumoase până la începutul lunii aprilie, când liderul PSD BN, Emil Radu Moldovan anunţă ruperea protocolului la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud. Motivul care a stat la baza denunţării unilaterale a protocolului a fost disputa continuă din cadrul Consiliului Judeţean. Consilierii judeţeni ai celor două formaţiuni politice nu au reuşit să ajungă la nici un consens, social-democraţii făcând opoziţie permanentă în forul legislativ judeţean, cu sprijinul liberalilor. După ruperea protocolului dintre cele două partide, social-democraţii bistriţeni au pus mâna pe toate instituţiile deconcentrate aflate în subordinea ministerelor social-democrate, excepţie făcând AJOFM BN, unde democrat-liberalii apucaseră să o instaleze în funcţia de conducere pe Doris Moldovan.
Ruperea protocolului în Bistriţa-Năsăud nu a rămas fără ecou la Bucureşti, actul prevestind divorţul în fapt dintre PSD şi PD-L ce avea să aibă loc cinci luni mai târziu la nivel central. Însuşi Mircea Geoană considera ruperea protocolului din Bistriţa-Năsăud „un semnal de alarmă care trebuie tratat cu seriozitate”.
În perioada imediat următoare a ruperii protocolului s-a încercat, mai bine spus s-a mimat, o împăcare între cei doi combatanţi, fără a se ajunge însă la vreun rezultat.
Faptul că social-democraţii le-au furat practic de sub nas democrat-liberalilor şefia multor dintre instituţiile deconcentrate care trebuiau să le revină conform protocolului, nu a rămas nerăzbunat. După ce PSD a ieşit de la guvernare pâinea şi cuţitul a ajuns în mâinile PD-L, care a început decapitările. Astfel prima zburată dintr-o astfel de funcţie a fost Stela Todea, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean BN. Deşi nu este membră a PSD, ea a fost susţinută de acest partid pentru şefia ISJ. Faptul că la nivelul învăţământului bistriţean începuse prigoana directorilor, membri ori simpatizanţi ai PD-L, i-a fost fatal Stelei Todea, care a fost rapid înlocuită cu democrat-liberalul Vasile Marc.
La rând au fost apoi Agenţia pentru Protecţia Mediului, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcţia Silvică, Direcţia Judeţeană pentru Tineret, APIA, Direcţia Agricolă, SGA, DADR. Din cauza campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, care a debutat în noiembrie, înlocuirile directorilor social-democraţi nu au fost finalizate.

Conducere nouă la Prefectură

La începutul lui 2009 era aşteptată şi nominalizarea noului prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud. Cel mai vehiculat nume era cel al lui Sabin Ilieşi, însă acesta nu a acceptat funcţia. El şi-a dorit mult mai mult şefia Finanţelor Publice, pe care de altfel a şi obţinut-o în luna martie, după susţinerea concursului pentru acest post.
Astfel, funcţia de prefect este adjudecată în cele din urmă de Cristian Florian, pe atunci membru PD-L.
De asemenea, pentru funcţiile de subprefecţi, favoriţi au fost, iniţial, Doina Pană şi Ovidiu Frenţ, ambii membri ai PSD. Întrucât Doina Pană a primit funcţia de secretar de stat în MECI, locul său a fost luat de Grigore Timoce.
Frenţ şi Timoce aveau să demisioneze din funcţii în toamna lui 2009, după ce PSD a ieşit de la guvernare, fără să mai aştepte să vină peste ei tăvălugul demiterii.

Banul, ochiul dracului

Cât priveşte Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN), aici numai liniştea şi pacea nu se poate spune că au domnit. Motivele de dispută au fost numeroase, dar cele mai acute au avut un nume comun – banii. Începând de la finanţarea primăriilor, sumele alocate unor obiective de investiţii în diferite zone ale judeţului, alegerea celor doi vicepreşedinţi ai instituţiei, disputele în instanţă dintre consilierii PSD şi conducerea Consiliului Judeţean, inclusiv pentru funcţia de vicepreşedinte, şi până la modul în care au fost convocate şedinţele extraordinare de preşedintele Liviu Rusu, sunt motive care au ţinut ridicată securea războiului în CJ BN. Aici rolul de jolly – joker a fost deţinut de PNL, care, în funcţie de propriile interese, a oscilat între PSD şi PD-L.
Au fost însă şi momente în care conducerea PNL a hotărât să ţină trena PSD, însă din cauza unor „trădări” balanţa a fost înclinată în cealaltă parte. Pentru astfel de gesturi, vicepreşedintele liberal al CJ BN, Mihai Bumbu, a fost la un pas de excludere din partid.
În ceea ce îl priveşte pe celălalt vicepreşedinte al CJ BN, Luca Iancu, şi el a avut de pătimit. Dar nu din cauza colegilor săi de partid, precum în cazul vicelui Bumbu, ci din cauza opozanţilor săi social-democraţi, care au vânat orice mişcare a PD-L. Astfel că în a doua jumătate a anului trecut spre Iancu s-au îndreptat degetele Opoziţiei care cerea o anchetă pentru a se verifica modul în care s-au desfăşurat unele licitaţii în cadrul CJ BN. Scopul era detronarea lui Iancu de la vicepreşedinţia instituţiei, funcţie vânată deopotrivă de social-democraţi şi de liberali.
Dacă în Consiliul Judeţean frâiele puterii au fost ţinute de Liviu Rusu şi consilierii democrat-liberali, în Consiliul Local Bistriţa situaţia a fost taman pe dos. Adică la butoane a stat primarul Ovidiu Creţu şi trupa consilierilor PSD, ajutaţi de liberali, iar democrat-liberalii s-au regăsit în opoziţie. Astfel că majoritatea proiectelor puse pe hârtie de edilul Bistriţei şi-au găsit aprobarea fără probleme prea mari.

Turc, detronat

În 2009 am avut parte şi e două campanii electorale. Prima în luna mai în vederea alegerilor europarlamentare, iar cea de a doua pe parcursul lunii noiembrie, pentru prezidenţiale.
Europarlamentarele au deschis lupta pentru supremaţie, chit că obiectivul care trebuia atins era un fotoliu de parlamentar în forul european de la Bruxelles. Aceste alegeri au fost un fel de antrenament al combatanţilor pentru ceea ce urma să aibă loc în toamna lui 2009. De atunci social-democraţii i-au acuzat deja pe democrat-liberali că intenţionează să fraudeze alegerile, istorie repetată în toamnă. Săgeţi de acest fel au fost lansate şi în Bistriţa-Năsăud de social-democraţi, care nu au obţinut în cele din urmă un scor mulţumitor, în comparaţie cu rivalii lor din PD-L BN. Un scor deosebit de slab a fost însă obţinut de liberalii bistriţeni, motiv pentru care liderul acestora a plătit scump. Ioan Turc, preşedinte al PNL BN la acea vreme, a fost demis din funcţie. Şi ca şi cum aceasta nu ar fi fost destul, cei care îl aşteptau de multă vreme la cotitură l-au „executat” urgent prin suspendare din partid, cu atât mai mult cu cât Turc făcea parte dintre susţinătorii lui Tăriceanu, şi el îndepărtat de la conducerea PNL. Unele voci au cerut chiar excluderea definitivă a lui Turc din partid, dar până la finele lui 2009 nu a fost făcut acest pas.

Bistriţa-Năsăud, luat în seamă

Viaţa politică bistriţeană a fost una deosebit de activă anul trecut. Având în vedere că 2009 a fost anul în care au avut loc două rânduri de alegeri – europarlamentare şi prezidenţiale, judeţul Bistriţa-Năsăud a fost „călcat” de o serie de personalităţi de la Centru.
Prima vizită de rang înalt a fost cea a preşedintelui Traian Băsescu, eveniment care a avut loc la jumătatea lunii mai. Preşedintele a fost prezent atunci la Năsăud, cu ocazia Zilelor oraşului. Chiar dacă ţara se afla în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, preşedintele Băsescu s-a abţinut la Năsăud să facă declaraţii politice, respectând întru totul evenimentul la care fusese invitat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre liderul PSD, Mircea Geoană. Prezent tot la Năsăud, patru zile mai târziu, la încheierea festivităţilor din oraşul de pe Someş, Geoană atacă din greu tot ceea ce însemna PD-L, fără să ţină cont de ceea ce simboliza acea zi pentru năsăudeni.
În aceeaşi zi, la Năsăud a fost prezent şi prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban. După o scurtă raită dată la Bistriţa şi declaraţiile politice de rigoare, Orban a luat contact cu electoratul năsăudean, dar într-un mod mult mai discret decât Mircea Geoană.
La foarte scurt timp în Bistriţa-Năsăud îşi fac apariţia pe rând Daciana Sârbu, Lavinia Şandru, Corina Creţu, Ioan Mircea Paşcu, Ecaterina Andronescu, Norica Nicolai, Csibi Magor, Vasile Blaga, Varujan Vosganian, Adrian Severin.
După un respiro de doar două luni, în iulie, judeţul este vizitat de premierul Emil Boc. Pe lângă subiectele de interes naţional, premierul s-a arătat interesat de soarta investiţiilor din judeţ, atât cele derulate din fonduri guvernamentale, dar şi din fondurile locale. Boc nu a rămas insensibil vizavi e faptul că partidul pe care îl conduce a pierdut Primăria Bistriţa în alegerile locale din 2008. Recâştigarea Primăriei Bistriţa este unul dintre obiectivele care trebuie îndeplinite de democrat-liberalii bistriţeni la alegerile din 2012. „Am venit pe jos şi am văzut oraşul şi vă spun că trebuie readus un trofeu temporar pierdut. Avem patru ani de muncă pentru a recâştiga Primăria Bistriţa. Sunt convins că acest lucru este posibil”, a declarat atunci Emil Boc.
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale aduce şi ea vizite de la Centru. Profitând de „Toamna bistriţeană”, Mircea Geoană revine în judeţul Bistriţa-Năsăud, însoţit fiind de câteva feţe subţiri de la vârful PSD. Astfel, nu au lipsit de la Bistriţa proaspătul ministru demis din fruntea MAI, Dan Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea, preşedintele TSD, Nicolae Bănicioiu. Promisiunile au curs gârlă cu acea ocazie, ca de altfel şi atacurile la adresa foştilor colegi de guvernare. Că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, a fost o altă chestie.
În aceeaşi campanie electorală din toamnă a fost aşteptat la Bistriţa şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, care însă nu a mai ajuns din cauza votului pe care trebuia să îl dea împotriva premierului desemnat la acea vreme, Lucian Croitoru, şi a guvernului format de acesta.
Una peste alta, anul 2009 a fost unul deosebit de agitat din punct de vedere politic, pe fondul crizei economice, mai ales în a doua jumătate. Electoratul a avut parte de multe promisiuni, cele mai multe netranspuse în practică. Anul acesta guvernanţii vor fi nevoiţi să scoată bani din piatră seacă, fiindcă altfel „mama” FMI se va dezice de noi.

Liana Mureşan