Jaguar lucitor, costum cu bastiuță, mereu cu geantă de piele în mână, prezentându-se drept derector. Se numește Ionuț Geană, e etnic rrom și un impostor sadea, transmite ziardecluj.ro: pretinde că e jurnalist, deși pică inclusiv testul de dictare la limba română, pretinde că are ziar, deși ziarul său nu mai există și e plin până-n gât de datorii.
Redăm integral materialul despre acesta, de pe ziardecluj.ro.
„De câteva săptămâni, se laudă că „duce un război total cu Alexa”, uitând că am mai mâncat garoi ca el la micul dejun, vezi novacescul, vasile labamanu, fecalul. E disperat să iasă în evidență și, de frică, croncăne într-una. Frica e specifică garoilor rupți în cur: toată viața sa, Ionuț Geană s-a chinuit să pară ceea ce nu e – un milionar. În fapt, nici nunta nu și-a plătit-o, că nu a avut bani, i-a plătit-o socrul său, un om cu stare, care regretă și azi că fiica-să s-a inciotat cu un asistat social. Da, Ionuț Geană a fost dintotdeauna un asistat social, voi dovedi mai jos asta, și, când a scăpat de acest statut, a devenit mai apoi „măritat” (așa se numesc pseudobărbații săraci cărora părinții fetei ii plătesc nunta), iar apoi un asistat social al banului public, fiindcă, prin minciuni și amenințări, s-a înțepat la banii primăriilor din județ, sugând mii de euro din comune sărace, unde nici apă curentă nu există, făcând filmulețe laudative și neadevărate.
Rupt în cur, dar se laudă că e milionar
Toți cei ce l-au cunoscut vreodată pe acest vampir al banului public o să își aducă aminte aceeași chestiune: că se laudă mereu câți bani are. Face referire la mașinile sale de lux, deși are doar un Jaguar bășit, și ăla second hand, și la faptul că e din familie de sânge albastru. E de neînțeles de ce vrea să ascundă adevărul: Geană e țigan din marginea Șărâtului, o zonă cu proastă reputație din Câmpia Turzii. Ca rrom, a beneficiat până la maturitate de asistență socială sau de sprijin oferit de statul român etniei rrome: inclusiv loc la facultate, la cămin, chiar cazare la un doctorat unde rromul Geană s-a înscris fără să îl termine, doar pentru a mai avea sub cap un acoperiș. Cel mai trist este că Geană își reneagă rădăcina țigănească și că își batjocorește tatăl care s-a străduit cu cât a putut că el să ajungă „domn la oraș” (bine, pe banii socrului). Ziar de Cluj prezintă dovezi incredibile despre acest impostor care nu e decât un asistat social, un om care nu a muncit niciodată în viața lui undeva, a stat doar la pomană, mușcând adeseori mâinile celor care l-au ajutat.
Nu încape îndoială faptul că domnul Ionuț Geană, director de publicație inexistentă și organizator de evenimente medicale de mega angajament, este unul dintre aceia care și-a depășit evident condiția, fiind un exemplu de copil sărac care care când a prins o sută de lei în buzunar s-a crezut șeful universului.
Născut la fel ca Damien din The Omen – fiul Diavolului, în condiții suspecte și încă neelucidate, Ionuț Geană a trecut de la stadiul de copil al străzii în cel de “derector” în nu mai puțin de 15 ani de zile, dureroși nevoie mare. O viață grea, plină de neajunsuri, a celui care avea ulterior să se autoproclameze “șeful Turzii și a Clujului” (n.r. – v-am zis ca e agramat). Înainte de Jaguar și locuit la socru în casă cu piscină, initial a fost foamea.
Abonat la ajutoare sociale până la terminarea liceului
Programe guvernamentale de ajutorare a elevilor lipsiți de resurse materiale sau din familii dezorganizate ori aparținand etniilor există în fiecare țară, însă în România, acestea au fost, mai mereu, mai mult simbolice, fiind o țară cu resurse limitate și care nu poate oferi ajutor social real păturilor sociale neajutorate.
Cu toate acestea, cei cu adevărat săraci, pentru care fiecare bănuț conta în mod deosebit, acceptau și acest sprijin modic, venit din partea statului, pentru a supraviețui zilei de mâine și a spera la un viitor mai bun.
Aceasta este și povestea rromului Ionuț Geană, băiat sărac care, dacă nu exista programul guvernamental “Bani de liceu”, rămânea cu 8 clase, neavând posibilitatea de a depăși studiile gimnaziale din cauza neajunsurilor de ordin financiar.
Inițiat în urmă cu mai bine de 14 ani, programul Bani de liceu” viza ajutarea elevilor cu adevărat săraci, care nu își permit nici măcar un penar, pentru a avea o șansă în plus la viață.
Potrivit Ministerului Educației, “Beneficiari ai Programului naţional de protecţie socială „ Bani de liceu” sunt elevii care se află în întreţinerea familiilor al căror venit brut lunar pe membru de familie realizat în ultimele 3 luni anterioare depunerii dosarului este de maximum 500 lei, precum şi elevii care beneficiază de o măsură de protecţie, tutelă sau curatelă în cazul respectării condiţiei de venit prevăzut mai sus.
Cuantumul sprijinului financiar pentru anul şcolar 2018-2019 este de 250 lei/lună.”
Într-atât de sărac era actualul patron al publicației Cluj Manifest, încât a apelat încă din primul an de liceu la ajutorul de la stat. Mai exact, încă din anul 2005, tatăl său, cel care i-a dat viață și de care acum Ionuț de dezice de când “s-a ajuns” pentru că se rușinează cu el, s-a dat peste cap și, cu ultimele resurse financiare, i-a întocmit dosarul de ajutor social, pentru a-și ajuta feciorul să primească educația pe care el n-a avut-o niciodată.
La nunta lui Geana, platita de socrul sau, Liviu Mandrusca, l-a umilit pe tatal sau care, pana la urma i-a dat viata, si care s-a chinuit cu el, asa cum arata si documentele, sa il ajute sa faca si liceu (a aplicat pentru ajutor social) si facultate (tigan croitor, ii facea hainele).
Cum va spuneam, la nunta, Ionut Geana i-a ordonat lui taica-sau sa statea intr-un colt, cumva ascuns, sa nu comenteze nimic, i-a spus ca e in plus. Ionut Geana nu l-a prezentat nimanui pe tatal sau, iar bietul tigan batran statea pur si simplu acolo, cumva trist ca il jeneaza pe fiul sau prin faptul ca e negru, nemancat, sarac si ca… exista! Rusinos!
Bani de liceu
Om simplu, de etnie și fără posibilități, tatăl lui Geană s-a sacrificat și cu ultimii bănuți a umblat pe la instituții, a cumărat dosare cu șină, a apelat la mila unuia sau a altuia, pentru a-i întocmi fiului său dosarul social, astfel încât acesta să poată primi ajutorul de la stat.
Dacă în 2020 ajutorul în cauză înseamnă 250 de lei pe lună, vă puteți imagina cât de puțin putea reprezenta acest ajutor în anii 2005-2008, perioadă în care Ionuț Geană a fost beneficiar abonat. Oricât ar fi fost, 10, 20, 50 de lei, acești bani au însemnat enorm pentru tânărul Geană, care măcar așa mânca la cantina liceului tehnologic o masa caldă pe zi.
O altă sursă de hrană pentru tânărul Geană au reprezentant-o întalnirile de la PSD, partid în care s-a înscris încă de la 15 ani, unde, chiar dacă împărțea afișe, mai ciugulea ceva.
Astfel, dacă la ședințe primea doar fursecuri sau alune, ce se punea pe masă, la taberele de tineret era un adevărat festin culinar, unde apuca să mănânce ceea doar în vise își putea imagina. Ba un ceaun, ba o friptură, cel mai slăbuț dintre tinerii psd-iști nu lipsea la nicio adunare de partid.
Bineînțeles, din cauza caracterului infect și a faptului că își trăda superiorii, Geană a trebuit să spună adio acelor vremuri bune din PSD, fiind exclus de către superiori, dar acest subiect îl vom dezbate cu altă ocazie.
Colegii de facultate îi spuneau “Fomică”
Chiar dacă mai primea pachete de acasă, câte un sac de cartofi pe care nu-l putea ridica singur, nici viața de student n-a fost una ușoară pentru Ionuț, care, rrom sărac, nu-și permitea nici măcar ce alții considerau o banalitate.
Ca student, mai trebuie să bei un suc, să mai scoți o fată la o prăjitură, dar de unde bănuți? De acasă primea doar urări de bine și, din când în când niște merinde, după care trebuia să meargă până la autogară, taxi înapoi, alt efort.
Deși nevoile de cazare era asigurate, cel puțin în primul an, prin programul de ajutor al studenților săraci de etnie rroma din cadrul UBB, piramida nevoilor nu s-a oprit aici, motiv pentru care Geană, care astăzi pozează în mare businessman, a trebuit să-și calce peste orgoliu și să accepte inacceptabilul: Mila altora!
Când colegii lui mâncau shaorma “cu de toate”, Ionuț se uita în jos și se abținea să nu înghită în sec, așa fomică îi era. Și așa i-a și rămas porecla, “Fomică”, poreclă care l-a urmat mult după terminarea studiilor, chiar dacă în ziua de azi nu mai prea vrea să audă de așa ceva.
Miloși din fire, colegii îi mai cumpărau și lui, că vorba aia, unde mănâncă doi mînâncă și al treilea, dar de multe ori uitau, așa că îi ofereau resturile din kebab, chiar cu riscul de a-l jigni, resturi pe care le accepta, de nevoie. “Ionut, termină tu că eu nu mai pot”, avea să fie o frază care-i va bântui tinerețea și începutul vieții de adult. AD PERSONAM.
PS: Unii spun ca Ionut termina alti baieti din gura. Avem o marturie tare in acest sens.„
Text preluat integral de pe ziardecluj.ro.
