Eugen Tomac a participat, sâmbătă, 21 aprilie, la conferinţa judeţeană a filialei PMP Cluj, în cadrul căreia a fost aleasă noua conducere a filialei, senatorul Vasile Cristian Lungu devenind noul preşedinte. Reprezentanţii Partidului Mişcarea Populară au vorbit în conferinţa de presă despre priorităţile pe care le are partidul.
Preşedintele PMP Cluj, senatorul Vasile Cristian Lungu a vorbit la conferinţa de presă că partidul a trecut printr-o perioadă de reorganizare, iar în acest moment este mulţumit că are o ”echipă completă care poate să promită politic”.
”Este prima noastră conferinţă judeţeană după alegerile parlamentare din 2016. Noi suntem obligaţi prin statutul pe care-l avem să organizăm după fiecare alegeri parlamentare o conferinţă judeţeană, în care, implicit ne alegem conducerea la nivelul judeţului. Cu siguranţă că veţi remarca şi dvs. faptul că a întârziat puţin, asta datorită faptului că judeţul Cluj a trecut printr-o perioadă de reorganizare pasivă, aş spune eu, atât la nivel de conducere, cât şi la nivel de structură. Şi nu vă spun un secret, această reorganizare s-a făcut ca urmare a rezultatelor slabe care s-au înregistrat în 2016 la Cluj. Am avut nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a pune la punct câteva aspecte necesare pentru a le putea prezenta în faţa tuturor, astfel încât să arătăm că la Cluj, partidul lui Traian Băsescu nu doar că trăieşte, dar şi renaşte în acest moment. Ne-a fost destul de greu să aducem oameni de calitate, dar sunt mulţumit că avem o echipă completă şi care poate să promită politic. În momentul acesta avem 250 membri în Cluj-Napoca validaţi, plus încă 800 de membri în judeţ, deci suntem undeva 1050 membri validaţi personal, chiar de mine”, a spus Vasile Cristian Lungu.
Eugen Tomac: În PMP lucrurile sunt într-o continuă construcţie
La conferinţa susţinută la Cluj a fost prezent şi Eugen Tomac, preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară care a vorbit despre priorităţile pe care le are partidul.
”Felicitări pentru faptul că în sfârşit organizaţia noastră judeţeană Cluj a reuşit să se aşeze la nivelul la care aşteaptă cetăţenii din municipiu şi din judeţ. Vreau să-i mulţumesc public, domnului senator Lungu pentru că a acceptat o misiune extrem de grea, ca în acest fief de dreapta din Ardeal să dea naştere unei alternative mult mai credibile pentru toţi cetăţenii judeţului Cluj. PMP în mod sigur va reuşi să închege o echipă care să răspundă acestor aşteptări. Îi aşteptăm alături de noi pe toţi cei care la un moment dat au venit cu mult entuziasm spre PMP şi din anumite raţiuni de parcurs s-au retras sau sunt mai puţini implicaţi, să o facă cu toată convingerea pentru că partidul în mod sigur va renaşte, aşa cum spunea şi domnul preşedinte Lungu, atât în municipiu, cât şi în toate oraşele şi municipiile din celelalte organizaţii. De ce spun asta? Pentru că spre deosebire de celelalte partide care îşi caută identitate şi se sufocă în bătălii interne politice, la noi lucrurile sunt într-o continuă construcţie, cu atât mai mult cu cât avem un lider cu o experienţă extraordinară cum este preşedintele Traian Băsescu care încă are energie pentru a o pune în slujba proiectului nostru politic”, spune Eugen Tomac.
Proiect pentru unirea României cu Republica Moldova
Partidul Mişcarea Populară au cerut adminsitraţiilor clujene să adopte declaraţii de unire cu Republica Moldova după modelul declaraţiilor de unire cu România adoptate în mai multe localităţi de dincolo de Prut.
”Eu sunt convins că determinarea şi voinţa noastră de a consolida acest proiect politic, de a transforma Partidul Mişcarea Populară într-un jucător important în viaţa politică românească va reuşi. Va reuşi în primul rând pentru că aşa cum cunoaşteţi deja, unul dintre proiectele pe care preşedintele Traian Băsescu încă le-a anunţat din timpul mandatului său de preşedinte este Unirea Republicii Moldova cu România care nu mai este doar o lozincă. Atât în România, cât şi în Republica Moldova s-a creat acest val care aşează acest subiect pe linia de interes care trebuie să rămână printre priorităţile vieţii politice din România. Preşedintele în 2013 a declarat drept obiectiv de ţară unirea Republicii Moldova cu România, iar pe 27 martie 2018, toate partidele româneşti din Parlamentul României au votat o declaraţie prin care statul român îşi asumă ca atunci când Republica Moldova va dori şi va adopta în Parlament o declaraţie de unire cu România, noi o vom face imediat. Practic, această declaraţie este unul dintre cele mai importante documente pe care le-a adoptat Parlamentul României de după `89 şi până în prezent. Pentru că există o abordare unitară, cu excepţia UDMR care s-a abţinut de la vot, toate partidele româneşti au votat, fie că e vorba de PSD, PNL, USR, ALDE şi bineînţeles noi care am împins înainte această iniţiativă – o declaraţie prin care statul român, Parlamentul României îşi asumă acest proiect şi credem că este un subiect care va trebui explicat mult mai în detaliu atât românilor din ţară, cât şi românilor din Republica Moldova. Noi ne-am asumat acest obiectiv şi o facem cu multă seriozitate şi responsabilitate pentru că discutăm aici de viitorul României şi de viitorul românilor care au rămas fără voia lor, prin voinţa lui Hitler şi Stalin. Suntem sigura naţiune din Europa care după cel de-al doilea Război Mondial nu a avut un leadership capabil să negocieze anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov. Polonezii şi-au reîntregit ţara, Ţările Baltice sunt în UE, doar noi am rămas cu o parte din teritoriul naţional şi cu foştii cetăţeni români în afara României. Avem obligaţia să începem să împingem înainte acest proiect pentru că e o chestiune ce ţine de demnitatea românilor. E o realitate, în Moldova sunt peste 3 milioane de români, vorbitori de limba română, iar acest proces va dura dintr-un motiv foarte simplu – pentru că dincolo de Prut, aproape 45 de ani românii au fost suspuşi unui proces diabolic de sovietizare. Şi paralel cu românizarea Republicii Moldova, trebuie continuată această campanie de corectare a unei mari nedreptăţi şi a aducerii Republicii Moldova în cadrul statului român. Noi ne vom duce această iniţiativă mai departe şi sunt convins că votul din 27 martie este primul pas în acest proces de întregire.
De altfel, noi am încurajat pentru că iniţiativa a plecat din Republica Moldova acolo unde primari şi consilieri din aproape 200 de localităţi din cele 800 ale Republicii Moldova au adoptat declaraţii politice de unire cu România şi faptul că iniţiativa a plecat din Republica Moldova în anul Centenar şi noi ne-am încurajat aleşii locali, inclusiv parlamentarii să facă demersuri peste tot în ţară, fie că sunt primării sau consilii judeţene, să se adopte asemenea declaraţii pentru că ele au un conţinut politic extrem de puternic prin care transmitem un mesaj de deschidere către cel de-al doilea stat românesc. De altfel, colegii mei, pentru că nici Primăria Municipiului Cluj-Napoca, nici Consiliul Judeţean nu au adoptat o asemenea declaraţie, au făcut un demers atât la Consiliul Judeţean, cât şi la primărie, iar domnul Emil Boc a primit o astfel de solicitare din partea partidului nostru. Solicităm ca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, precum şi Consiliul Judeţean să adopte un asemenea document politic prin care se încurajează acest obiectiv de unire a Republicii Moldova cu România”, a mai spus Eugen Tomac.
PMP vrea alegerea primarilor în două tururi
Printre subiectele abordate de liderul PMP a fost şi o iniţiativă pornită de către partid, prin care îşi propun să strângă un milion de semnături de la cetăţeni astfel încât să poată merge în Parlament cu un proiect legislativ prin care să se revină la alegerea primarilor în două tururi.
”Pe lângă proiectul acesta legat de unirea Republicii Moldova cu România, credem că este vital pentru democraţia românească şi pentru a avea o administraţie publică locală eficientă să revenim la alegerea primarului în două tururi. PMP va începe campania naţională ”Alege primarul în două tururi”. Vom ieşi în stradă peste 20.000 de membri ai Partidului Mişcarea Populară în întreaga ţară şi vom strânge timp de 45 de zile 1 milion de semnături pentru această iniţiativă. Nu este normal ca la ora actuală un singur partid să aibă prima şansă în administraţia publică locală folosindu-se de acest instrument privind alegerea primarului într-un singur tur. România trebuie să revină la alegerea primarului în două tururi, iar noi am şi depus o iniţiativă legislativă în acest sens în Parlament, ea a trecut de Senat, se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, iar după ce vom strânge cele 1 milion de semnături, vom merge şi le vom depune la Parlament şi vom cere în numele cetăţenilor care au semnat pentru această iniţiativă ca legea să fie supusă dezbaterii în Plenul Camerei şi adoptată. Este vital să revenim la două tururi de scrutin pentru alegerea primarului”, a mai declarat Eugen Tomac.
