Primăria Cluj-Napoca bagă 3.000.000 de lei din bugetul local în biserici. Doar USR-PLUS și-a ridicat probleme cu privire la „transparență”

Știți povestea cu banii publici care merg către biserici? Sigur că o știți, fiindcă e veche și în continuă expansiune: se scrie chiar acum. Dacă anul trecut primăria municipiului Cluj-Napoca a făcut o excepție și nu a acordat fonduri instituțiilor de cult, anul acesta s-a întors în forță, alocând lăcașurilor de cult suma de 3.000.000 de lei din bugetul local pentru anul 2021. 3.000.000 de lei cu care, din câte se pare, n-am fi avut nimic mai bun de făcut la nivel local. 

Recent, investigația Recorder „Marele Alb” a stârnit multe reacții vehemente în rândul cetățenilor, axându-se pe nemulțumiri și probleme care persistă de ani încoace, însă, cum a spus și Shakespeare, mult zgomot pentru nimic. Banii publici nu sunt chiar bani publici, ci instrumente care pot fi folosite oricum de către cei aflați la putere.

În cartea funciară, proprietar nu este statul, ci episcopia

Nu contestă nimeni importanța Bisericii într-o comunitate și nici nu caută să o pună pe aceasta într-o lumină proastă, însă acum nu mai vorbim despre experiențe spirituale și confesiuni religioase, ci despre lucruri palpabile, cum ar fi banul public. Iar aici, dincolo de acestea, intervine o altă problemă: Biserica este o proprietate privată. În cartea funciară, proprietar nu este statul, ci episcopia, așa că ne întoarcem la veșnica problemă: băgăm bani publici în proprietăți private.

Hotărârea 48/6.12.2012 din cadrul ședinței de Consiliu Local privind alocarea sumei de 3.000.000 de lei de la bugetul local pe anul 2021 pentru cultele religioase spune în felul următor: „HOTĂRĂȘTE: Se aprobă alocarea sumei de 3.000.000 de lei de la bugetul local în anul 2021 pentru cultele religioase, în temeiul Regulamentului privind stabilirea unor forme de sprijin financiar de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, aprobat prin Hotărârea nr. 924/2017, modificată și completată prin Hotărârea nr. 43/2019, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”

Șapte voturi pentru, o singură abținere, de la USR-PLUS

S-a hotărât astfel pentru că, din opt membri ai comisiei, șapte au votat pentru, cu o singură abținere: cea a Alexandrei Oană, consilier local USR-PLUS. Ceilalți membri, care au votat pentru, au fost: Beniamin-Marius Chira (consilier local PNL), Bogdan-Florin Covaliu (consilier local PNL), Ionuț-Daniel Moldovan (PNL consilier local), Vladimir Mătușan (consilier local PSD), Oláh Emese (consilier local UDMR și viceprimar), Călin-Vasile Forna și Țene Ioan (ambii din partea executivului). 

Doamna consilier Alexandra Oană a solicitat să se facă analiza alocării banilor pentru culte pe ultimii 5 ani, poziția acesteia, cât și a partidului din care provine, fiind că susțin doar lucrările de restaurare, asistență socială și reparațiile de strictă necesitate. La polul opus, Vladimir Mătușan susține (paradoxal) suplimentarea fondurilor alocate unităților de cult, însă, i se comunică, din partea executivului, că nu este posibil, dată fiind execuția bugetară. 

„Lipsesc mecanisme de control, de transparență”

Cum toți membrii comisiei au votat pentru, singura care s-a abținut fiind Alexandra Oană, am luat legătura cu dumeaei, pentru a ne acorda un punct de vedere:

„În principal, sunt două motive. Primul este legat de oportunitate. Știți că anul trecut nu s-au alocat deloc bani pentru cult, din motive care au ținut de pandemie și nu văd ce s-a schimbat de anul trecut până acum în privința situației pandemice. Mi se pare că, dimpotrivă, suntem într-o situație mai gravă. Al doilea motiv ține de felul în care sunt cheltuiți acești bani care se acordă pentru culte. Lipsesc mecanisme de control, de transparență. Adică, dacă dăm niște bani, ar trebui să știm un pic mai bine cum sunt ei cheltuiți, cine-i cheltuie, să repete de fapt toate bunele practici legate de cheltuirea banului public: licitații publice, transparență și așa mai departe. Noi am cerut mai multe informații legate de aceste fonduri și, din păcate, n-am avut parte de aceeași transparență pe care am avut-o când am acordat bani către ONG-uri, la ONG-uri situația a fost puțin diferită. Și-atunci, dacă acolo s-a putut răspunde cu niște bune practici, mi se pare că s-ar fi putut și aici să ne respectăm la fel.” 

Iar problemele punctate de aceasta sunt veșnic actuale – dincolo de povestea proprietății private, nu știm ce se întâmplă cu banii publici care ajung la instituțiile de cult. Nu știm unde merg, pentru că nu există planuri bine puse la punct (cu atât mai puțin spre a se prezenta publicului, din moment ce nici măcar un consilier aflat în poziția de a vota nu beneficiază de transparență), nu există controale ori condiționarea de a folosi, oricât de tragic ar suna, banii publici în scop public: activități sociale? acte cu scop de ajutor social? Totul rămâne un mister, important e ca banii să ajungă la biserici. Și, dincolo de discursurile lacrimogene și interminabile ale politicienilor care promovează „cultura”, „tradițiile românești” și legătura istorică pe care o avem cu Biserica, știm bine că fiecare își urmărește, ca de obicei, interesul propriu. Cei care votează pentru (în condițiile în care nici măcar nu dispun de date concrete) vor să obțină voturi. Dacă ești aliat cu Biserica, ai deja o bilă albă. 

Cu toate acestea, în cadrul ședinței, doamna Oláh Emese subliniază că sumele de bani pentru sprijinirea unităților de cult se vor aloca până la sfârșitul anului și se vor justifica în 180 de zile din momentul alocării. 

Prin HCL nr. 924/2017 s-a aprobat Regulamentul privind stabilirea unor forme de sprijin financiar de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, acesta fiind modificat și completat prin Hotărârea nr. 43/2019.

La registratura municipiului Cluj-Napoca au fost depuse un număr de 35 de cereri, de către următoarele eparhii/culte: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Cluj-Gherla, Protopopiatul Romano-Catolic Cluj, Oficiul Provincial al Franciscanilor, Eparhia Reformată din Ardeal, Biserica Unitariană Maghiară-Episcopia Unitariană, Conferința Transilvania de Nord a Bisericii Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea, Cultul Creștin Penticostal și Cultul Creștin Baptist. Dintre acestea, comisia a selectat în vederea finanțării un număr de 33 de proiecte, pe baza prevederilor Regulamentului privind stabilirea unor forme de sprijin financiar de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, stabilit prin HCL nr. 927/2017, modificată și completată prin Hotărârea nr. 43/2019.

Comisia de evaluare și selecție a solicitărilor de finanțări nerambursabile din fondurile bugetului local al municipiului Cluj-Napoca, alocate pentru culte, s-a întrunit la data de 29.10.2021, pentru a stabili sumele propuse spre alocare pentru proiectele cultelor religioase.