Primăria Cluj-Napoca, „monstrul” din lacul Gheorgheni

Șmecheriile Primăriei Cluj-Napoca ies la suprafață precum monstrul din Loch Ness. Mai mulți clujeni care dețin terenuri în proximitatea lacului Gheorgheni din Cluj-Napoca s-au trezit că municipalitatea s-a pus stăpână peste terenurile lor. Mai exact, aceștia au încercat să-și cadastreze terenurile care erau înscrise în Cartea Funciară pe numele lor, dar au constatat că există o suprapunere cu imobilele deținute de Primăria Cluj-Napoca.

Proprietarii de terenuri din proximitatea lacului Gheorgheni din Cluj-Napoca au fost puși în fața unei situații ”à la Cluj”, descoperind că, în înscrisurile oficiale, imobilele lor se suprapun cu cele deținute de Primăria Cluj-Napoca. Problema a fost identificată în urma eforturilor locuitorilor de a-și cadastra terenurile înscrise în Cartea Funciară pe numele lor. În momentul în care au solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj să actualizeze informatiile tehnice în Cartea Funciara, au aflat că imobilele sunt afectate de suprapunere. Prin urmare le-a fost respinsă cererea. 

Situația actuală ridică mai multe întrebări, iar soluționarea acestei dispute ar putea fi abordată în trei moduri distincte de către Primăria Cluj-Napoca: fie expropriează proprietarii și plătește despăgubirile aferente, fie le oferă un alt teren în schimb, fie se retrage de pe terenurile acestora. Cu toate acestea, municipalitatea pare să acorde prea puțină atenție acestor detalii.

Un aspect extrem de important care trebuie luat în considerare este faptul că proprietarii terenurilor în cauză nu au fost implicați în procesul de autorizare al lucrărilor efectuate pentru amenajarea lacului Gheorgheni. Această situație ridică o întrebare esențială: cum au fost emise autorizațiile și dispozițiile de șantier pe terenurile clujenilor, fără ca aceștia să fie informați?

Proprietarii terenurilor continuă să lupte pentru drepturile lor, intentând procese împotriva municipalității. Oamenii așteaptă ca Primăria să răspundă în mod corespunzător și să ofere o soluție adecvată, astfel încât să poată beneficia de proprietățile lor în mod legal. În timp ce rezidenții își caută dreptatea și soluții legale, această dispută privind terenurile din jurul lacului Gheorgheni ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului de înregistrare a proprietăților și la respectarea drepturilor de proprietate în Cluj-Napoca. 

Primăria Cluj-Napoca, bună de plată

Situațiile de acest gen nu au apărut din senin. Primăria Cluj-Napoca a fost implicată de-a lungul timpului în mai multe procese privind terenurile din proximitatea lacului Gheorgheni.  În 2014, la un an de la marea inaugurare a Iulius Parc, Tribunalul Cluj a stabilit că amenajarea zonei din jurul lacului s-a făcut fără documentele legale care să îi dea municipalității drept de administrare a întregii suprafeţe.  În urmă cu aproape 10 ani, Primăria Cluj-Napoca a pierdut un proces intentat de doi clujeni privind retrocedarea unui teren din apropierea lacului asupa căruia municipalitatea nu avea niciun drept. Magistrații clujeni au arătat că Primăria Cluj-Napoca a ocupat fără titlu de proprietate o suprafaţă de 10657 mp, iar lucrările executate acolo au fost în tot acest timp ilegale. Municipalitatea a fost obligată atunci să restituie moştenitorilor proprietarului de drept o parte din teren şi să le acorde despăgubiri pentru zona care nu mai poate fi retrocedată.

Clujenii care au dat în judecată primăria au arătat în chemarea în judecată că în anul 1969 o parte din terenul de la lacul Gheorgheni a fost ocupat fără nici un titlu de către stat. După anul 1990, aceștia au încercat să afle care este situaţia juridică a terenului ocupat, cu atât mai mult cu cât în cartea funciară nu s-au operat niciodată nici un fel de modificări. 

„Reclamanţii precizează că au promovat o acţiune în contencios administrativ, înregistrată cu nr. 2840/117/2007 pe rolul Tribunalului Cluj, având ca obiect obligarea pârâtului primarul Municipiului Cluj-Napoca la a le preda documentaţia în copie certificată în baza căreia foloseşte o parte a imobilului”, arată sentinţa Tribunalului Cluj din 2012.

Primăria a adus actele, dar, surpriză!, acestea nu aveau nici un fel de parafă

„Pe parcursul soluţionării litigiului, pârâtul a depus un înscris, intitulat Decizia nr. 450 din 10 iunie 1969 a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Cluj, act care nu poartă nici o ştampilă sau sigiliu al unităţii emitente. Din conţinutul înscrisului rezultă că „se consideră trecute în proprietatea statului în administrarea operativă a Consiliului popular al municipiului Cluj” o serie de terenuri, printre care şi suprafaţa de 0,96 ha, cu nr. topo 15532/4/3, 15532/5, 15532/6, „proprietatea numiţilor D. S. şi soţia P. A.”. „Temeiurile legale” invocate în înscris sunt art. 7 din Constituţia R.S. România, Decretul 143/1953 şi nr. 39/1956, art. 47 din Legea nr.57/1968. Pârâtul a arătat că acesta este singurul act pe care îl deţine”, a arătat instanţa.

Magistrații clujeni au constatat că documentul prezentat de Primărie nu poartă nici sigiliul şi nici ştampila vreunei instituţii, dar şi faptul că proprietarii de carte funciară ai terenului nu au fost niciodată notificaţi în legătură cu schimbarea „proprietarului terenului.”

În primul rând, arată sentinţa, Comitetul executiv al municipiului, cel care a dat decizia de luare în folosinţă a terenului de către administraţia locală, nu avea atribuţii care să îi permită preluarea unui teren. Decizia trebuia să fie a consiliului popular, iar comitetul avea rolul de a emite decizii prin care să pună în practică aceste decizii.

„Că „actul” de preluare din 1969 a fost unul inexistent, fără efecte juridice, fiind vorba de o ocupare fără titlu, o dovedesc şi înscrisurile de CF, din care reiese că în anul 1970, urmare a dezbaterii succesorale după D. S., au fost înscrişi ca proprietari în CF 7919 Cluj D. A. D., D. A. şi I. M. I.”, a subliniat judecătorul.

Primăria a amenajat terenurile altora fără niciun drept

Astfel, instanţa a considerat că nu există nicio dovadă asupra faptului că terenul în litigiu ar aparţine domeniului public, iar faptul că reprezintă amenajare de utilitate publică nu este suficient în lipsa unui titlu de proprietate valabil. 

„Nu există de asemenea nici o dovadă privind actele în baza cărora s-au efectuat orice fel de lucrări asupra terenului lor, aflându-se într-o situaţie similară cu cea a construcţiilor executate fără autorizaţie care intră sub incidenţa art. 10 alin. 3 din legea 10/2001”,  au susținut reclamanţii.

Documentele aflate la dosarul cauzei, dezvăluie că expertul recunoscut de instanță a analizat documentația referitoare la Hotărârea de asociere în participațiune cu SC IULIUS MALL CLUJ SRL pentru amenajarea lacurilor din Gheorgheni. Conform studiului realizat de acesta, planul de amenajare a lacului include întreaga suprafață a lacului, care se ridică la 53.120,17 metri pătrați. Această suprafață cuprinde și terenul care aparține reclamanților.

Expertul a prezentat aceste concluzii instanței, subliniind că, conform documentației analizate, terenul ocupat de stat în 1969, fără titlu de proprietate, face parte integrantă din suprafața lacului și nu a fost exclus din planul de amenajare. Astfel, se poate argumenta că suprafața ocupată de reclamanți face parte din întregul teren al lacului și ar trebui luată în considerare în evaluarea situației juridice a terenului ocupat.