Primaria se pregateste sa schimbe fata orasului

Primii pași pentru implementarea programului Primăriei Cluj-Napoca de refațadizare a clădirilor au fost făcuți prin adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local care prevede că instituția va achita 20% din aceste lucrări. O parte din locatarii acestor clădiri se declară nemulțumiți, iar opoziția din administrația locală îi susține în demersurile de a obține mai mulți bani de la municipalitate pentru modernizarea fațadelor.

La începutul acestui an, Primăria Cluj-Napoca a lansat în dezbatere publică un proiect privind refațadizarea clădirilor din centrul municipiului. “Propun un proiect de refațadizare a clădirilor din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca, în care Primăria oferă un sprijin în procent de 20%, iar proprietarii au obligația să vină cu restul de 80%. Proprietarii care nu vor efectua aceste lucrări vor fi amendați. Dacă proprietarii intră în parteneriat cu Primăria, noi plătim costul integral al lucrărilor, iar în termen de 10 ani de zile aceștia returnează 80% din valoarea lucrărilor”, a explicat primarul Emil Boc, citat pe pagina de internet a Primăriei. „Noi plătim costul integral al lucrării pe clădire şi impunem ipoteca în cartea funciară pentru 10 ani. În această perioadă, proprietarii au obligaţia să returneze 80% din valoarea lucrărilor”, a mai declarat edilul în urmă cu două săptămâni.

Trei etape

Conform planului înaintat de municipalitate, în perioada 2013 – 2014, vor fi refațadizate 101 clădiri de pe Bd. Eroilor, Piața Unirii, Napoca, Avram Iancu, Petru Maior și strada Memorandumului, unde s-a estimat până acum un cost al lucrărilor de 2 milioane de euro. În perioada 2015 – 2016 vor fi refațadizate 399 de clădiri, iar în perioada 2016 – 2018, 456 de clădiri vor fi renovate cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca.

Specialiștii administrației locale vor inventaria clădirile care trebuie refațadizate, pornind de la cele mai degradate. Proprietarii vor fi notificați, iar timp de un an aceștia vor putea să se pună de comun acord pentru demararea lucrărilor. Dacă după un an oferta nu va fi aplicată, se va trece la amenzi, care vor fi între 4.000 – 8.000 de lei. În cazul în care nici după acordarea amenzilor nu se realizează lucrările, în baza legii, primarul poate veni în faţa Consiliului Local, iar în baza unei ordonanţe prezidenţiale se poate dispune efectuarea lucrărilor pe cheltuiala proprietarului. „Până acum dădeam somaţie, amendă şi ne blocam aici, Acum legea ne permite să mergem mai departe”, a declarat Boc.

”Prezentul program are ca scop stabilirea principiilor şi cadrului general pentru punerea în valoare a patrimoniului istoric, cultural sau arhitectural din Ansamblul Urban – Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca prin derularea lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor, în concordanţă cu planurile de urbanism, regulamentele şi documentele elaborate/aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii”, se mai arată pe site-ul Primăriei. Potrivit legii nr. 153/2011 deținătorii clădirilor care, prin nivelul de degradare a acestora pun în  pericol sănătatea și siguranța populației, sau afectează calitatea mediului înconjurător sunt obligați să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea clădirilor. Autoritățile locale pot asigura prin bugetul local bani pentru lucrările de reabilitare dacă acestea nu sunt făcute de proprietari.

Opoziția vrea să schimbe proporțiile

În cadrul discuțiilor pe marginea acestui subiect, consilierii USL au declarat că trebuie avută în vedere și situația în care se regăsesc proprietarii din centrul istoric cărora veniturile nu le permit suportarea unui procent atât de mare din costurile acestor lucrări. ”Scopul proiectului este bun,  dar trebuie să dezbatem viabilitatea proiectului. Cetățenii din centrul istoric al Clujului au o vârstă înaintată cu venituri mici. Unii dintre ei au deja credite contractate, poate nu mai pot face rost de alți bani. Trebuie să găsim acel raport astfel ca proiectul să fie funcțional și să nu fie doar un proiect pe hârtie”, a declarat consilierul PNL Ioana Borza.

Propunerea USL este de a înclina balanța în favoarea proprietarilor, astfel ca aceștia să acopere numai 20% din costuri, iar 80% din nota de plată să revină Primăriei Cluj-Napoca. „În zona centrală locuiesc oameni vârstnici, cu posibilităţi financiare reduse. Dacă ne dorim ca acest program să aibă succes, ar trebui să ne asumăm noi să plătim 80%”, a susținut și consilierul PSD Ovidiu Chifor.

Dat fiind că proiectul este în dezbatere publică încă din luna mai, modificările propuse de opoziție sunt tardive, a subliniat arhitectul șef al municipiului, Ligia Subțirică. „Noi am analizat care sunt imobilele care au un grad mai mare de urgenţă; acesta este şi motivul pentru care am etapizat acest proiect, desigur, şi din raţiuni de costuri. Acum nu ştiu ce am mai putea modifica pentru ca toată lumea să fie mulţumită”, a spus aceasta.

„În mod normal, reabilitarea acestor imobile este o obligaţie care aparţine proprietarilor. Totuşi, am decis să ne implicăm: centrul istoric al Clujului trebuie să-şi schimbe faţa. Faptul că lansăm acest proiect şi că îi ajutăm pe oameni să poată să-şi susţină aceste lucrări reprezintă un beneficiu nu doar pentru oraş, ci şi pentru ei, în calitate de proprietari, pentru că aceste imobile le aparţin, iar, în momentul în care ele vor fi reabilitate, valoarea lor va creşte”, a transmis primarul.

Afirmațiile sale au fost susținute de viceprimarul Anna Horvath, care a declarat că pretențiile opoziției sunt un exercițiu de demagogie. „Mi se pare extrem de nedrept că veniţi să ne propuneţi să plătim din banii publici cheltuielile de reabilitare a unor proprietăţi private. După ce se vor vedea cu imobilele finalizate, aceşti proprietari se vor putea duce să le vândă pe bani frumoşi, pentru că este dreptul lor. Ei sunt proprietarii acestor imobile”, a afirmat Anna Horvath.

Finanțarea refațadizărilor

”Municipiul Cluj-Napoca va contribui la acoperirea costurilor pentru executarea lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra clădirilor cuprinse în prezentul Program, conform Cap. VI, lit. A, pct. 1.1. şi Cap. VI, lit. B, pct 1.2., după cum urmează:

(…) b) 20% din valoarea facturilor decontate executantului lucrărilor – sub formă de “grant” – finanţare nerambursabilă acordată de autoritatea publică finanţatoare în cadrul prezentului Program;

(…) c) 80% din valoarea facturilor decontate executantului lucrărilor – sub formă de contribuţie financiară – finanţare rambursabilă acordată de autoritatea publică finanțatoare;

d) recuperarea acestor sume rambursabile alocate de autoritatea locala finanțatoare se va face în 10 ani (120 luni) în baza unor contracte de finanțare semnate anterior alocării și a constituirii garanţiei imobiliare asupra imobilului, pentru o perioadă de 10 ani.”

Diana Gabor