Albert Szent-Györgyi poate fi considerat prima persoana de origine romana care a primit Premiul Nobel. Tatal sau a fost un nobil mosier nascut la Targu-Mures, a carui familie a detinut domenii extinse in judetul Hunedoara. Szent-Györgyi a primit Premiul Nobel pentru Medicina in 1937, cu decenii inaintea lui Emil Palade, celalalt laureat roman al celebrului premiu. Pe langa o activitate stiintifica impresionanta, cea mai mare descoperire a sa fiind vitamina C. Szent-Györgyi a fost o figura publica importanta a rezistentei anti-naziste din Ungaria.

Albert Szent-Györgyi a fost unul dintre cei mai importanti oameni de stiinta ai secolului XX. Printre cercetarile sale se numara cele legate de vitamine, mecanismele de oxidare enzimatice, contractia muschilor si cancerul. In 1937, Szent-Györgyi a primit Premiul Nobel pentru medicina pentru descoperirea vitaminei C si pentru studiile sale asupra ciclului acidului citric. Szent-Györgyi s-a nascut la Budapesta, in Ungaria, pe 16 Septembrie 1893. Tatal sau, Nicholas von Szent-Györgyi de Nagyrapolt (Rapoltul Mare), a fost un important mosier din Hunedoara, nascut la Targu-Mures, intr-o familie de calvinisti, al carui arbore genealogic poate fi urmarit pana la 1608, cand un stramos al sau, Samuel, a fost innobilat. Mama sa, Josefine Lenhossek, provenea dintr-o familie de intelectuali, atat tatal, cat si fratele sau fiind profesori de anatomie la Universitatea din Budapesta. Familia Lenhossek a avut trei generatii de oameni de stiinta, dar si o pasiune deosebita pentru muzica. Mama lui Albert Szent-Györgyi s-a pregatit sa devina cantareata de opera si chiar a dat auditie pentru Gustav Mahler, care era dirijor pe atunci la Opera din Budapesta. A fost sfatuita insa sa se marite, pentru ca vocea ei nu era suficient de buna. Fratele lui Albert a devenit, in schimb, violoniste profesionist.
Viitorul om de stiinta de renume mondial a intrat la Universitatea din Budapesta in 1911, unde a studiat pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, cand a fost inrolat in armata ungara. Szent-Györgyi a fost medic militar pe frontul din Italia si apoi pe cel din Rusia, fiind ranit intr-una dintre batalii (sunt surse potrivit carora s-a impuscat singur in mod intentionat in brat). A primit o medalie de onoare si a fost lasat la vatra cu onoruri.

Cercetator la cele mai mari universitati din lume

Astfel, Szent-Györgyi a avut ocazia de a-si termina studiile de la Budapesta si de a lucra de-a lungul urmatorului deceniu la unele dintre cele mai bune centre de cercetare din lume, printre care Universitatea din Groningen, Universitatea Cambridge si Clinica Mayo. A lucrat cu farmacologistul Mansfeld la Pozsony, cu Armin von Tschermak in Praga, unde a studiat electrofiziologia, si cu Michaelis in Berlin. Apoi a plecat la Hamburg pentru un curs de doi ani in chimie fizica la Institutul pentru Igiena Tropicala. A devenit asistent la Institutul de Farmacologie al Universitatii din Leiden in 1920, iar din 1922 pana in 1926 a lucrat cu H.J. Hamburger la Institutul de Fiziologie din Groningen, Olanda. In 1927 a plecat la Cambridge, ca bursier Rockefeller, unde a lucrat cu F. G. Hopkins, iar apoi a petrecut un an la Fundatia Mayo, din Rochester Minnesota, inainte de a se intoarce la universitatea britanica.
S-a intors in 1930 in Ungaria, unde a obtinut pozitia de sef al catedrei de chimie medicala de la Universitatea din Szeged, fiind numit cinci ani mai tarziu sef  al Catedrei de Chimie Organica. In timul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a alaturat rezistentei anti-naziste din Ungaria, ceea ce l-a expus la un pericol constant. A fost sustinut de Ambasada Elvetiei, stat care i-a oferit cetatenia in timpul razboiului. In timpul conducerii fasciste a Ungariei, Szent-Györgyi si-a ajutat prietenii evrei sa fuga din tara. Desi Ungaria era aliata cu Germania nazista, premierul maghiar Miklos Kallay l-a trimis pe Szent-Györgyi la Cairo, in 1944, sub pretextul unei conferinte stiintifice pentru a incepe negocierile cu Aliatii. Cand germanii au aflat despre complot, insusi Hitler a cerut un mandat pentru arestarea lui Szent-Györgyi. Acesta a evadat din arestul la domiciliu si, in anii 1944 si 1945, a trait ca fugar urmarit de Gestapo. Dupa razboi, Szent-Györgyi a fost o persoana publica cunoscuta in Ungaria si a existat chiar un zvon ca, daca ar fi permis sovieticii, ar fi putut deveni presedintele Ungariei. A fost ales in Parlament si a contribuit la reinstituirea Academiei de Stiinte. Pana la urma, nemultumit de conducerea comunista a tarii, a fost nevoit sa paraseasca Ungaria in 1947 pentru a se alatura echipajului Laboratorului de Biologie Marina din Woods Hole, Massachusetts.

Vitamina C, descoperita din kilograme de paprika

Printre primele sale cercetari de la Groningen, Szent-Györgyi s-a concentrat pe chimia respiratiei celulei si a incercat sa descrie interdependenta activitatii oxigenului si hidrogenului. Inca din timpul cercetarilor sale la universitatea olandeza, Szent-Györgyi a identificat un compus prezent in tesuturile plantelor si animalelor care blocheaza oxidarea catalizata de enzime a fructelor si legumelor. De exemplu, transformarea culorii unei felii de mar cand este expusa la aer este rezultatul unei oxidari catalizate de enzime.
La Cambridge, si-a continuat cercetarile, incercand sa izoleze aceasta substanta din glandele adrenale, iar la intoarcerea in Ungaria a constatat ca vindeca scorbutul. Aceste descoperiri l-au determinat sa caute o sursa mai abundenta pentru acest compus si pana la urma a reusit sa o izoleze din kilograme din paprika (sau boia de ardei, praful obtinut din macinarea fructului uscat al plantei capsicum annuum). Noului compus i-a pus numele de acid ascorbic, inspirat de sintagma “acidul care vindeca sau previne scorbutul”, cunoscut in prezent ca vitamina C. Paprika a fost introdusa in Ungaria de catre turci, in secolul XVI, statul central-european devenind, ulterior, cel mai mare exportator al acestui condiment. Motivul pentru care Szent-Györgyi a ales sa extraga acidul ascorbic din acest produs traditional maghiar este ca a avut cantitati mari la dispozitie, desi exista si povestea ca epifania calitatilor vindecatoare ale vitaminei C a avut-o observand ca sotia sa foloseste ardeiul ca remediu pentru raceala.
Studiile sale persistente asupra oxidarii biologice a dus la descoperirea functiei catalitice a acizilor dicarboxilici, a citoflavinei si a activitatii biologice a flavanolului, un antioxidant gasit in boabele de cacao care imbunatateste circulatia sangelui spre creier. Pentru a determina compozitia chimica a acidului ascorbic, Szent-Györgyi i-a trimis o mostra lui Walter Haworth, un profesor de chimie de la Universitatea din Birmingham, Anglia, expert in chimia carbohidratilor si zaharurilor. Haworth a determinat structura chimica completa a acidului ascorbic si a impartit cu Szent-Györgyi Premiul Nobel din 1937 pentru munca sa.

O mostenire bogata pentru stiinta

In 1938 a inceput sa lucreze in cercetarea muschilor si a descoperit, in scurt timp, proteinele actina si miozina si formula lor chimica. Aceste descoperiri au facut posibila reproducerea reactiei fundamentale a contractiei muschilor, un element de baza pentru cercetarea muschilor din urmatoarele decenii. Conservarea materialului biologic in glicerina, descoperire care are multiple aplicatii, inclusiv in agricultura pentru pastrarea materialului genetic, este o alta inovatie care a rezultat din studiile lui Szent-Györgyi.
Szent-Györgyi a fost membru a diferite societati stiintifice, a fost presedinte al Academiei de Stiinte din Budapesta, profesor la Universitatea Harvard in 1936 si la Universitatea din Liege in 1938. A primit Premiul Cameron in 1946 si Premiul Lasker in 1954. Printre publicatiile sale cele mai cunoscute se numara Oxidare, Fermentare, Vitamine, Sanatate si Boala (1939), Contractia Musculara (1947) si Bioenergetica (1957).
S-a casatorit cu Cornelia Demény, fiica sefului Postei Maghiare, in 1917, de care a divortat ulterior. In 1941 s-a casatorit cu Màrta Borbiro, o colega de la Woods Hole, iar in 1965, dupa un nou divort, s-a casatorit cu fiica unei colege de la aceeasi institutie, June Susan Wichterman, care pe atunci avea 25 de ani. Trei ani mai tarziu a divortat pentru a treia oara, a patra si ultima sa sotie fiind Marcia Houston, alaturi de care a adoptat o fetita. Albert Szent-Györgyi a murit la Woods Hole, la 22 octombrie 1986.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.