Specialistii in tranzactii bursiere spun ca mutarea procesului “Manipulare la bursa” de la Curtea de Apel Cluj la Curtea Europeana de Justitie nu va oferi nici un raspuns concret in privinta disputei daca piata bursiera Rasdaq este sau nu reglementata de Legea pietei de capital (Legea 297/2004). Conform celor intervievati, instanta europeana va respinge ca inadmisibila aceasta cerere din cauza faptului ca institutiile europene care reglementeaza piata bursiera au o serie de directive prin care se gestioneaza activitatea pietelor bursiere, iar in Romania activitatea bursiera este “reglementata”, notiune care nu se regaseste in normele europene. Reamintim ca, in urma cu doua saptamani Curtea de Apel Cluj a cerut Curtii Europene de Justitie sa decida daca piata Rasdaq, pe care Gicu Gansca a facut o serie de tranzactii bursiere incriminate de procurorii DIICOT Cluj, este sau nu reglementata de Legea pietei de capital.
Saptamana trecuta, la Cluj Napoca, a avut loc o conferinta organizata de Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (AIPPIMM). In cadrul acestui eveniment, au participat directorul general BVB, Valentin Ionescu, reprezentanti ai firmelor de brokeraj din Transilvania, iar printre temele atinse s-a numarat si proiectul BVB, Sistemul Alternativ de Tranzactionare (CAN-ATS), prin care se doreste ca si companiile mai mici care se tranzactioneaza pe Rasdaq sa poata fi listate in cadrul BVB.
In cadrul acestui seminar, reporterii “Gazetei de Cluj” au incercat sa obtina o serie de raspunsuri privitoare la decizia Curtii de Apel Cluj prin care se cere ca o instanta europeana (Curtea Europeana de Justitie) sa decida daca acuzatiile procurorilor DIICOT Cluj sunt, sau nu, fondate. Conform brokerilor chestionati, pasarea acestui proces catre Curtea Europeana de Justitie nu inseamna decat o tergiversare, pentru ca instantele europene vor respinge aceasta cerere ca inadmisibila. Conform specialistilor, motivul ar putea fi urmatorul: din punctul de vedere al directivelor UE, o bursa este definita ca fiind un “sistem multilateral de tranzactionare”, notiune care a fost tradusa in legislatia romaneasca in doua feluri diferite. Legea romaneasca (Legea 297/2004-Legea pietei de capital) care se ocupa de burse complica simplitatea notiunii europene de piata bursiera si “naste” doua piete separate: “Pietele reglementate de instrumente financiare si Depozitarul Central” si, o a doua notiune de bursa, “Sistemele alternative de tranzactionare”. In 2006, dupa doi ani de la emiterea Legii pietei de capital, este emis un regulament de tranzactionare care intareste diferenta dintre cele doua burse. Prin Ordinul nr. 15/9.02.2006 al CNVM, publicat in M.Of. nr. 228/14.03.2006: se noteaza inca o data diferenta prin „Operatorii de piata si pietele reglementate” si „Operatorii de sistem si sistemele alternative de tranzactionare”. Conform specialistilor, aceasta diferenta s-a facut tocmai pentru a permite o “piata neagra” a actiunilor. Pe piata reglementata, cei care tranzactioneaza pot fi incriminati penal, dar pe “sistemul alternativ de tranzactionare”, nu. Din aceste motive, specialistii considera ca, magistratii Curtii Europene de Justitie nu vor putea face diferenta intre doua notiuni distincte care, conform directivelor europene care gestioneaza bursa, sunt inglobate intr-una singura. Astfel, cererea Curtii de Apel Cluj care solicita magistratilor europeni sa decida daca piata Rasdaq este, sau nu, reglementata va fi respinsa ca inadmisibila.
Rasdaq – pe picior de plecare
Chiar daca s-ar putea interpreta ca magistratul clujean care judeca aceasta cauza s-a “spalat pe maini” trimitand aceasta cauza la Curtea Europeana de Justitie, brokerii intervievati de reporterii “Gazetei de Cluj” spun ca asteapta cu interes sa vada ce decizie va lua Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), “arbitrul bursei” din Romania, tinand cont de faptul ca este pusa in discutie legalitea bursei Rasdaq. Mai mult, in aceasta perioada, in cadrul CNVM si a BVB se discuta despre un sistem alternativ de bursa in care la BVB sa poata fi listate o serie de companii tranzactionate la Rasdaq. De asemenea, Sergiu Bogdan, avocatul lui Gansca, spune ca nu vede nici o problema in faptul ca magistratii clujeni au trimis aceasta cauza la Curtea Europeana de Justitie.
“Judecatorul a facut o cerere pentru clarificari la Curtea Europeana de Justitie si asteptam solutia de acolo. Se suspenda cauza, sunt proceduri de urgenta. Procedurile de urgenta dureaza in jur de 6 luni, iar procedurile normale de judecata minim un an. Este o situatie de exceptie in situatia in care discutam despre aplicarea normelor comunitare avand in vedere ca Legea 297 e o transpunere a directivei europene si a considerat ca sunt necesare clarificari. Nu poate sa fie in defavoarea lui (n.r. a lui Gicu Gansca). Nu putem sa dam un pronostic, Curtea decide. De obicei, procedurile de urgenta sunt pentru un inculpat arestat, insa nu este cazul acum. Oricum, un an este un termen optimist”, a declarat pentru “Gazeta de Cluj” Sergiu Bogdan, avocatul lui Gicu Gansca.
“Gazeta de Cluj” a prezentat si pozitia CNVM referitoare la faptul daca Rasdaq este sau nu reglementata. Purtatorul de cuvant al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Luminita Ciocan, spune ca Rasdaq nu a fost niciodata reglementata. “Piata Rasdaq nu a fost niciodata “in atentia” CNVM-ului. In perioada la care faceti referire, in 2008, CNVM a aprobat o serie de modificari la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). In raspunsul trimis instantei clujene am raspuns, clar, ca Rasdq nu este reglementata in sensul articolului 125 din Legea 297/2004 si al articolului 4, indice 14 din MISID. MISID este o norma europeana si de aici pleaca sintagma de “piata reglementata”, pentru ca trebuie sa intelegeti ca si in cadrul Rasdaq tranzactiile au loc in urma respectarii unor reguli. Instantelor clujene le-am mai trimis si lista pietelor reglementate, care este publica pe site-ul nostru in jurnalul UE nr. C348/21.12.2010”, spune Ciocan. Ea mai explica modul in care a aparut aceasta piata bursiera si modalitatea prin care Rasdaq ar putea intra sub incidenta Legii 297/2004.
Gabriela Anghelache
"Rasdaq nu indeplineste cerintele Uniunii Europene de piata reglementata. Noi am elaborat un proiect care urmareste sa rezolve aceasta problema si l-am supus dezbaterii publice, dovada ca suntem deschisi la propuneri venite din partea celor din piata. Subliniez ca ATS-ul nu este nereglementat, ci are reguli proprii care trebuie avizate de reglementatorul pietei", a declarat Gabriela Anghelache, presedintele CNVM pentru ziarul “Bursa”.
Conform rechizitoriului semnat de Mircea Hrudei si Daciana Deritei, procurori DIICOT Cluj, “Gansca Gicu Agenor cunostea modalitatile de tranzactie pe piata de capital in conditiile in care achizitionase, tot prin SC BT Securites, actiuni la Mecom SA Brasov (dosar 278/D/P/2010 inregistrat la DIICOT Cluj). Pe cale de consecinta, Gansca Gicu Agenor cunostea faptul ca realizarea unei tranzactii la un pret stabilit anterior printr-un antecontract este posibila doar daca se realizeaza o manipulare a pretului pe piata de capital”, se arata in rechizitoriul DIICOT Cluj. Conform aceluiasi document, “fapta invinuitului Gansca Gicu Agenor care, in baza unei rezolutii infractionale unice, in perioada noiembrie 2007 – februarie 2008, a cumparat pe piata reglementata RASDAQ actiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistrita SA in modalitatile prezentate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de manipulare a pietei de capital, in forma continuata", se arata in rechizitoriul inaintat de procurorii DIICOT Cluj instantei de judecata. Procurorii Hrudei si Deritei mai arata ca Gansca a incheiat, in 2007, cu directorul ACI Bistrita, Ioan Blaga, un antecontract de vanzare-cumparare, tranzactia vizand doua pachete de actiuni, formate din 343.092 de actiuni, respectiv de 3,66 milioane actiuni. Tranzactia la Bursa s-a derulat la pretul stabilit inainte, prin antecontractul de vanzare-cumparare a actiunilor. "Invinuitul Gansca Gicu Agenor a urmarit si a reusit sa influenteze in mod artificial pretul titlului ACIS cu sprijinul numitilor Rares Doralin Nilas, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascal si Horea Ionut Bobos", se arata in rechizitoriu.
Razvan Robu
