Unii dintre procurorii DIICOT Cluj sunt din nou acuzati de rea-vointa în instrumentarea cazurilor de care se ocupa. Un clujean o acuza pe Daciana Deritei, procuror DIICOT Cluj de faptul ca ar fi solicitat încarcerarea lui fara motiv. Dovezile în acest caz sunt extrem de „subtiri”.

Este deja binecunoscut faptul ca o mare parte a populatiei nu are încredere deloc în Justitie. Lucru nu tocmai lipsit de temei, mai ales în conditiile în care apat tot mai frecvent cazuri de nerespectare a legii de catre exact aceia care ar trebui sa o aplice. Cazurile în care magistratii dau dovada, fie de rea vointa, fie de incompetenta fac ca acestia sa fie priviti ca persoane care aplica legea dupa bunul lor plac sau dupa bunul plac al grupurilor de interese pe care cu credinta si devotament le servesc. Un asemenea magistrat care considera ca justitia se afla exclusiv în mâinile sale, iar dreptatea este un lucru relativ este considerat a fi de catre unii procurorul DIICOT Daciana Deritei. Aceasta este acuzata de un cetatean ca l-ar fi încarcerat fara motiv, respectivul cetatean fiind în spatele gratiilor pentru savârsirea infractiunii de trafic de persoane. Dovezile incriminatoare din acest caz sunt extrem de „slabute”. Daciana Deritei nu este la prima „abatere” de acest gen, Gazeta prezentând într-un numar trecut cazului unui clujean care a „zabovit” timp de noua luni în spatele gratiilor din pricina procuroarei mai sus mentionate, iar mai apoi acesta a fost achitat de trei instante, demonstrându-se ca acuzarea nu ar fi trebuit sub niciun chip sa solicite arestarea acestuia. Cazul clujeanului tinut în arest preventiv timp de noua luni nu este unul singular din repertoriul de „erori” comise de procurorul clujean. În acest numar, Gazeta va va prezenta un nou caz judecat conform tiparului clasic marca Daciana Deritei.  

Arestare marca Deritei

Daciana Deritei a mai facut o victima în persoana lui Crisan Petru. Acesta o acuza pe Daciana Deritei ca l-ar fi „aruncat” dupa gratii, acuzându-l ca ar fi savârsit infractiunea de trafic de persoane. Potrivit lui Crisan, Daciana Deritei l-ar fi amenintat ca îl va încarcera în cazul în care nu va da informatii despre anumite persoane implicate în alte dosare pe care aceasta le instrumenta. Crisan a refuzat si în consecinta procurorul Daciana Deritei a propus arestarea acestuia. În anul 2005, Petru Crisan a fost arestat pentru savârsirea infractiunii de trafic de persoane. Totusi, Crisan a declarat ca este nevinovat, el afirmând ca este victima unui complot pus la cale de procurorii DIICOT împreuna cu lucratorii de la BCCO Cluj-Napoca. „În 2005 am fost extradat din Ungaria în baza unui mandat emis pentru savârsirea infractiunii de trafic de persoane. Am venit de buna voie în tara, nu am opus rezistenta. Am fost preluat de procurorul DIICOT Cluj Daciana Deritei, care nu mi-a permis sa spun nimic în apararea mea la audierile preliminare. Dupa ce am stat o perioada la Parchetul Cluj, am fost transportat la sediul BCCO Cluj-Napoca unde comisarul Bogdan Sorin mi-a propus sa dau declaratii împotriva a patru persoane implicate în alt dosar. În cazul în care scriam dupa dictare ce îmi spuneau ei (lucratorii BCCO, n.r.), ei ar fi intervenit pe lâna procurorul Deritei, iar eu urmam sa fiu judecat în stare de libertate, urmând ca pedeapsa sa fie extrem de mica. Problema este ca eu cunosteam doar una dintre cele patru persoane de care ei mi-au zis. Totusi, si pe aceea o cunosteam foarte putin si nu stiam nimic compromitator despre ea. În aceste conditii le-am zis ca nu am ce sa declar. Acest lucru i-a enervat pe politisti, iar acestia mi-au spus ca vor face în asa fel încât sa stau cel putin cinci ani dupa gratii. Acest lucru s-a întâmplat, înstanta acordându-mi pedeapsa de cinci ani cu executare ”, a spus Crisan.

Probe „subtiri”
Dosarul în care este implicat Petru Crisan este unul extrem de ciudat în conditiile în care între declaratiile martorilor si ale partilor vatamate din timpul cercetarii penale precum si cele din fata judecatorului apar o serie de inadvertente. „În 10 mai 2004 am venit în tara pentru a-mi rezolva anumite probleme. Eu sunt plecat de mai multi ani în Canada unde am o firma cu 160 de angajati. Am contracte în derulare în principal cu statul canadian. Am revenit în tara dupa mai multi ani si am zis sa ramân sa îmi revad tara. Dupa câteva luni de la vennirea mea în tara am fost contactat de fratele meu din Spania. Mi-a spus ca este bolnav si ca trebuie sa vina în tara pentru a se trata. M-a rugat sa vin dupa el sa-l aduc în România. Daca tot eram în drum spre el, m-a rugat sa o iau si pe o nepoata de-a lui si pe o prietena de-a acesteia sa le aduc în Spania sa munceasca. M-am întâlnit cu fetele, le-am luat si am plecat spre Spania. Am ajuns acolo, le-am lasat, l-am luat pe fratele meu si am revenit în tara. Fratele meu s-a operat, eu am asteptat pâna când a terminat, si l-am dus înapoi în Spania. Nepoata fratelui meu ne-a rugat sa mai aducem în Spania pe alte doua prietene de-ale lor, deoarece si acestea doreau sa lucreze. În drum spre Spania le-am luat si pe acestea. L-am lasat pe fratele meu la  apartament, pe fete la clubul în care lucrau celelalte si am revenit în tara. Dupa un timp, politia spaniola le-a prins pe fete ca practicau prostitutia si în consecinta le-au expulzat. Pe aeroport, politia româna le-a luat la întrebari. Politistii le-au întrebat cine a fost cel care le-a adus în România, ele trimitându-i la mine. De frica autoriatilor, care le-au spus sa ma „de-a în gât”, fetele au declarat ca le-am obligat sa vina în Spania si ca le-am vândut respectivului club. Totusi, acest lucru nu s-a întâmplat nicodata, eu fiind persoana care doar le-a transportat din România pâna în Spania. Acestea au declarat în fata procurorului ca le-as fi vândut clubului respectiv unde au fost sechestrate si obligate sa se prostitueze. În fata procurorului si a judecatorului, fetele au declarat ca au fost sechestrate în club si nu si-au putut contacta familiile. Totusi, rudele acestora au declarat în fata instantei ca fetele au venit de nenumarate ori în tara. Mai mult decât atât, rudele fetelor pe care se presupune ca le-as fi traficat au afirmat ca acestea le trimiteau bani saptamânal si ca primeau telefoane de la ele zilnic. În aceeasi ordine de idei, am aflat ca respectivele fete lucreaza în continuare tot la acel club, lucru extrem de ciudat. Împotriva mea, din cele patru fete care se presupune ca le-as fi vândut, doar trei au depus plângeri penale, una dintre ele afirmând atât în fata instantei, cât si în fata procurorului ca a venit de bunavoie si ca nu are nimic sa-mi reproseze”, a mai spus Crisan.    

Cecuri fara „acoperire”

Dovezile în acest dosar sunt extrem de „subtiri”, o parte din aceste probe neavând ce cauta într-un dosar de urmarire penala. Astfel, în rechizitoriul întocmit de procurorul Daciana Deritei, apar ca probe doar declaratiile a trei dintre partile vatamate, plus copiile dupa o serie de cecuri încasate de catre inculpat. Totusi, aceste probe sunt mult prea putine pentru a putea fi luate în considerare. Mai mult decât atât, conform spuselor lui Crisan, el a venit cu respectivele cecuri din Canada, ultimul fiind încasat cu o luna înainte de a duce primele fete în Spania. „Procesul a fost o mascarada. Nu am avut dreptul sa vorbesc în fata instantei, toti martorii mei au fost refuzati, pe motiv ca nu sunt relevanti în dosar. Mai mult decât atât, de fiecare data când am încercat sa iau cuvântul, judecatorul mi-a spus ca atâta timp cât el o sa conduca acest proces eu nu o sa vorbesc niciodata. Mai departe, procurorul Daciana Deritei a inclus în dosar o serie de documente care nu au ce cauta acolo. Astfel, ea a considerat ca în schimbul fetelor eu am primit o serie de cecuri de calatorie. Totusi, acele cecuri de calatorie sunt emise exclusiv de banci de pe continentul nord american. Când am venit în România în 2004 am intrat cu acele cecuri, l-am înregistrat la vama la Otopeni. Am ajuns în Cluj si mi-am deschis un cont la o banca locala. Acolo am schimbat toate cecurile, ultimul fiind în martie 2005, adica cu o luna înainte sa plec în Spania. Pe parcursul procesului am facut diverse cereri catre Parchet ca acestia sa solicite bancii respective o foaie prin care sa se arate datele în care am schimbat respectivele file cec. Totusi, ei nu au dorit sa faca acest lucru, mentinând acele documente în probatoriu, chiar daca nu aveau ce sa caute acolo. Mai mult decât atât, ei au considerat ca am fost platit pentru fete cu respectivele cecuri, lucru total aberant”, a mai spus  Crisan.

Augustin Stanciu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here