În urma atacurilor din 7 octombrie 2023, Karim Khan, Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale a cerut mandate de arestare pentru mai mulţi oficiali israeleni printre care premierul Israelului Benjamin Netanyahu și ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant. Totodată, Karim Khan a cerut mandate de arestare şi pentru liderul Hamas Yahya Sinwar, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem, mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif, și Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas. Solicitările au fost anunţate de procurorul-şef al CPI într-un interviu din 20 mai pentru CNN.
Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.
Khan a declarat că acuzațiile împotriva liderilor Hams înculd „ucidere, luare de ostatici, tortură, viol și alte abuzuri sexuale”.
„Lumea a fost șocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibbutz-uri din Israel”, a declarat Khan.
Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și a lui Gallant includ „atacuri intenţionate asupra civililor, provocarea foametei ca metodă de război, persecutare”, a afirmat Khan.
Atunci când luna trecută au apărut informații potrivit cărora procurorul-șef al CPI ia în considerare acest curs de acțiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalți oficiali guvernamentali și militari israelieni „ar fi un scandal de proporții istorice” și că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează cu rigurozitate toate încălcările legii”.
Întrebat de CNN despre comentariile făcute de Netanyahu, Khan a spus: „Nimeni nu este mai presus de lege”.
Deşi Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale CPI. Cu toate acestea, CPI că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, ca urmare a acceptări, în mod oficial, ce liderii palestinieni a principiilor fondatoare ale Curții în anul 2015. Nefiind membru al curţii, Israelul poate să nu recunoască decziile acesteia. Ca atare, oficialii acuzaţi doar dacă călătoresc într-una dintre cele 124 de ţări care recunosc Curtea Penală Internaţinală, printre care se numără şi România.
