După ce Primăria Cluj Napoca s-a asociat cu firma care deține complexul dezafectat Băile Someșeni, proiectul de resuscitare a acestui centru balnear a fost tras pe linie moartă. Între timp, SC BĂILE SOMEȘENI GROUP SRL, firma cu care primăria clujeană a încheiat un parteneriat, s-a dizolvat la jumătatea anului trecut. În același timp, a apărut o altă asociere făcută de fostul decan al Baroului Cluj, Gidro Stanca, și Daniel Larionesi, rudă cu Traian Larionesi, un bistrițean trimis în judecată de procurorii DNA pentru corupție și implicat în defrișarea pădurilor.

Fostul decan al Baroului Cluj, avocatul Gidro Stanca, este proprietarul terenului Băile Someșeni. În urmă cu câțiva ani, în cadrul Băile Someșeni Group ea s-a asociat cu Valentin Nica, Iulian Badiu și Stefan Petre, oameni de afaceri care activează, cu precădere, în domeniul imobiliar. Ulterior, din acționariat au ieșit Badiu și Petre, locul lor fiind luat de Nicolae Tarcea, unul dintre foștii șefi ai Băncii Transilvania.

Nica și Petre au ipotecat o parte din teren pentru a obține un credit. Însă, banii nu au fost returnați, iar banca a executat silit terenul care a fost cumpărat la licitație de firma rudei lui Traian Larionesi.

Pentru a resuscita proiectul Primăria Cluj Napoca a format un parteneriat public-privat cu această societate și a anunțat că în reabilitarea băilor vor fi investiți câteva sute de mii de euro.

„Primăria Cluj-napoca se va implica în viabilizarea zonei printr-o investiție de 350.000 de euro. Vom pregăti și moderniza căile de acces, iluminatul public, spațiile verzi, investiție care se va întoarce în comunitate prin tichete de acces la Aquapark și la Băile Someșeni, pe care să le acordăm diverselor categorii, studenți, pensionari, în funcție de programele Primăriei”, declara primarul Emil Boc, care a și semnat un parteneriat în acest sens.

Însă totul a rămas la nivel declarativ pentru că, în mod concret, nu s-a întâmplat nimic.

Mai mult, la jumătatea anului trecut firma Băile Someșeni Group s-a dizolvat!

În 2015, a fost înființată BĂILE SOMEȘENI STAR SRL, care îi are ca acționari și administratori pe Gidro Stanca și Nicolae Tarcea (majoritar), firmă care, de la înființare până anul trecut, nu a declarat nicio cifră de afaceri și niciun angajat. Însă, firma a început demersurile pentru obținerea unor planuri urbanistice pentru revitalizarea zonei balneo.

În 2017, firma Campeador Invest și-a schimbat denumirea BĂILE SOMEȘENI SPA, societatea avându-i ca acționari pe Daniel Larionesi (care este și administrator) și pe Man Bogdan Mircea, fiul fostului deputat Mircea Man. Daniel Larionesi este vărul lui Traian Larionesi, un milionar bistrițean controversat vizat de procurorii DNA într-o anchetă de corupție și unul dintre cei mai mari exploatatori de lemn din țară.

”Sunt rudă cu Traian Larionesi, dar afacerile lui nu au nicio legătură cu ceea ce facem noi”, a declarat Daniel Larionesi.

Haos la băi

Ținând cont de aceste date, în 2018 fostul decan al Baroului Cluj, Gidro Stanca, împreună cu firma campeador Invest care, la data respectivă se denumea SC Băile Someșeni Spa, fac o întâmpinare la Primăria Cluj Napoca în care contestă faptul că noul Plan Urbanistic General (PUG) nu mai recunoaște planurile de reabilitare a Băilor Someșeni făcute în urmă cu 10 ani, fiind necesar o reactualizare a planului urbanistic și zonal – Băile Someșeni și a planului urbanistic de detaliu pentru aceeași zonă. Primăria clujeană a respins plângerea prealabilă, iar Gidro și Larionesi au dat în judecată Primăria Cluj Napoca, procesul fiind pe rol. Însă, problema majora o constituie faptul că, indiferent de restricțiile impuse de PUG-ul din 2014, planurile pentru reabilitarea zonei, fiind făcute în urmă cu 10 ani, au expirat.

”Noul PUG și regulamentul de urbanism aferent acestuia nu a fost aprobat în conformitate cu proiectul și cu tendința de dezvoltare istorică a zonei în care este încadrat terenul de 71.200 mp având o destinație exclusiv agricolă, iar zona în care este încadrat terenul de 51.324 mp aferent băilor având o destinație parțial agricolă, cu regim foarte strict de construire, ceea ce ne pune în imposibilitatea de a duce la bun sfârșit proiectul”, arată contestatarii.

Un alt aspect care ridică mari semne de întrebare este faptul că viitoarea centură metropolitană trece razant pe lângă situl Băile Someșeni care face parte din patrimoniul național al României. Dacă centura metropolitană, proiect care și el trenează de ani de zile, se va construi pe actualul amplasament, reabilitarea băilor din Someșeni va fi aproape imposibilă.

Istoria Băilor Someșeni

Băile Someșeni sunt cunoscute încă din 1880, când un grup de cercetători maghiari au descoperit virtuțile sale terapeutice, dar în acea perioada s-au limitat doar la amenajarea unor bazine de lemn. La sfârșitul anilor ‘20, doctorul ginecolog Dominic Stanca a realizat cercetări intensive asupra nămolului și fântânilor existente în zona băilor și a observat efectele curative asupra pacienților care sufereau de boli gastro-intestinale, boli de piele ca și psoriazis sau artrită, chiar și diabet. De aceea a considerat absolut necesar să investească în abilitarea zonei, care la aceea dată era doar o mlaștină: construirea unor bazine, camere de masaj, terase și un restaurant etc. Cu o publicitate adecvată, Băile au devenit cunoscute în perioada interbelică și peste hotare, mai ales în Ungaria și, într-o măsură limitată, în Germania. Perioada cu cel mai mare număr de vizitatori a fost înregistrată între 1950-1975, momente în care era destinația favorită a clujenilor care frecventau bazinele și doreau să facă băi de soare (pe lângă componența curativă).

Dominic Stanca a luat probe de apă şi nămol şi în iarna lui 1927 a început cercetările experimentale la Spitalul de Femei din Cluj, cel ce azi îi poartă numele, şi al cărui director a fost în perioada 1921-1961. A observat că apa minerală de la izvorul cu numărul 1 e bună la tratarea afecţiunilor cronice gastro-intestinale şi ale aparatului urinar. Nămolul îl folosise şi pentru tratarea afecţiunilor inflamatorii genitale ale femeii.  Încurajat de rezultatele obţinute şi cu multe eforturi băneşti, în 1928, după ce a primit aprobarea de la Ministerul Sănătăţii, Dominic Stanca a deschis oficial Băile Someşeni.

A urmat apoi o perioadă de decădere, datorată nu atât concurenței acerbe, cât regimului comunist mare iubitor al monstruozităților din ciment, destinate turismului în masă. La sfârșitul anilor 80, băile erau practic părăsite datorită stării deplorabile. Începând cu anul 1990, datorită unui management defectuos, Băile Someșeni și-au pierdut treptat toată clientela.

Promisiune pentru băi de mulțime

De-a lungul timpului, Băile Someșeni au fost folosite pentru promisiuni electorale. În cadrul unei dezbateri publice din 2006, la Primăria Cluj-Napoca a fost luat în discuție și la capitolul „politici comunitare în turism”, autoritățile locale au publicat un raport hidrobiologic care constata prezența unui nămol terapeutic de 40.000 mc, ce se întinde pe o suprafață de 20 ha, cu o grosime medie de 2 m. În plus, s-au identificat în zonă 27 de izvoare de ape minerale cu debit total estimat la circa 450 mii l/zi. Proprietățile curative ale Băilor Someșeni au dus la transformarea acestora într-unul dintre obiectivele balneo-turistice din Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Peste proiect însă s-a așternut praful. De asemenea, și în campania electorală din acest an, Băile Someșeni au fost subiectul promisiunilor politice. Proiectele propuse de specialiștii primăriei, în cadrul Strategiei, includeau realizarea unui parteneriat public-privat pentru reamenajarea zonei, de mărire a capacității prin decolmatarea izvoarelor, delimitarea arealului turistic, construirea de microbazine de înot în aer liber, captarea și exploatarea curativă a izvoarelor minerale. Începând cu anul 1990, cu fostul Oficiu Județean al Turismului și terminând cu ultima persoană care a avut Băile în gestiune, fostul deputat PRM Ioan Mihai Năstase, nu s-a mai făcut nimic pentru reabilitarea, reamenajarea zonei. După 1990, Băile Someșeni par să fi dispărut de pe harta balneo-turistică a României.

Cum au ajuns Băile Someșeni la fostul decan al Baroului Cluj? În urma unui proces!

În urmă cu câțiva ani, la Curtea de Apel Constanța s-a tranșat ultimul termen din procesul în care s-a disputat “paternitatea” Băilor Someșeni. Astfel, Rădulescu Tudor Gheorghe, fratele șefei Baroului Cluj, Gidro Stanca, a fost nevoit să accepte despăgubirea stabilită de un evaluator în urmă cu câțiva ani. Suma pe care Rădulescu a primit-o este de circa 600.000 de euro, iar fratele șefei baroului clujean a contestat de-a lungul procesului raportul de evaluare care a stabilit acest preț. În 2009, Rădulescu i-a dat în judecată pe Gidro și pe asociatul ei, omul de afaceri Valentin Nica, dar în 2010 procesul s-a terminat defavorabil pentru el. După ce a contestat deciziile, a reușit să strămute judecarea dosarului la Curtea de Apel Constanța, dar nici această instanță nu i-a dat câștig de cauză lui Tudor Rădulescu.

Astfel, patrimoniul Băilor Someșeni a ajuns la avocatul Gidro Stanca.

Un fiu de deputat se ”zbate” pentru Băile Someșeni

După cum aminteam anterior, noii parteneri din cadrul proiectului Băile Someșeni sunt Bogdan Man și Daniel Larionesi.

În 2017, Bogdan Man a intrat în atenția presei, după ce la Bruxelles fusese declanșată o anchetă privind angajările la cabinetele europarlamentarilor. Printre cei vizați, s-a numărat și Bogdan Man care a făcut parte din Organizația de Tineret a PDL, iar, în perioada 2011-2012, când avea 22 de ani, a fost încadrat pe un post de „asistent personal” la Ministerul Transporturilor – condus pe atunci de Anca Boagiu. În 2012, în timpul mandatului de ministru al Transporturilor al lui Alexandru Nazăre (guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu), Bogdan Man a avansat la funcția de „consilier personal”. După aceea, Bogdan Man a fost angajat la cabinetul de europarlamentarului clujean Daniel Buda.

Văr cu ”fierăstrăul codrilor”

Daniel Larionesi este vărul lui Traian Larionesi, un milionar din Bistrița supranumit ”fierăstrăul codrilor” pentru afacerile intense cu lemne pe care le face.

Potrivit procurorilor DNA, pentru a câștiga dreptul să taie pădurile Romsilva și să comercializeze lemnul, Larionesi i-a oferit bani și partide de vânătoare directorului Romsilva Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan. Pentru sprijinul acordat, Ivan Gheorghe a primit în mod repetat foloase necuvenite, conform anchetatorilor, constând în sume de bani încasate lunar de la Frasinul în contul Prosperity SRL Bistriţa, administrată de Ovidiu Ivan, fiul directorului Romsilva din Bistrița Năsăud și participarea la partide de vânătoare organizate de milionar, pe fondurile cinegetice pe care le gestionează la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.

În schimb, între 2010 și 2012, firma lui Larionesi, SC Frasinul a primit 84 din cele 123 de contracte de exploatare a pădurilor. Prețul oferit de milionar a fost de 3,9 milioane de lei. În 2013, Larionesi a cumpărat lemn de la Romsilva la un preț sub cel al pieței. „Profitul nerealizat la bugetul Romsilva, ca urmare a acțiunilor oneroase derulate de Ivan Gheorghe și Larionesi, este de 3 milioane de lei”, au estimat procurorii DNA.

Primul investitor al Băilor Someșeni ”încurcat” în în afaceri

Valentin Nica este unul dintre milionarii racordați la afacerile Clujului. A primit de la Primăria Cluj Napoca contractul de pozare a cablurilor de transmitere de date în subteran, este asociat în afacerea de restaurare a Băilor Someșeni, etc. El este  administrator la SVF Management Prod Serv SRL, o firmă care a cerut insolvența firmei Mobitelco, administrată tot de el.

Unul dintre asociații constanți ai lui Valentin Nica este Nicolae Badiu, om de afaceri racordat, în anii trecuți, la fondurile gestionate de liberali. Cei doi au fost ”titulari” pe o parte din afacerea Tetarom pe vremea când parcurile industriale erau administrate de Consiliul județean Cluj condus de liberalul clujean Marius Nicoară. Ei au încercat să dezvolte proiecte hoteliere în parcurile industriale Tetarom I şi II. Compania CBC Development, care ar fi trebuit să finalizeze în Tetarom I un complex hotelier până cel târziu în septembrie 2008, era condusă de aceiaşi Nica şi Badiu. Cei au controlat afacerea Duct City, în asociere cu primăria clujeană. În cadrul acestui business, cablurile de transmisie de date care atârnau pe stâlpii din Cluj Napoca trebuiau pozate într-o rețea subterană. Ulterior afacerea a fost vândută către RDS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here