PSD-ul a spart troica de la DRDP Cluj: Eugen Cecan a fost dat afară

Troica de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj s-a spart. Din anii 90 până acum, la conducerea acestei instituţii s-au învârtit doar trei clujeni: Marius Cătăniciu, Ion Pantelimon şi Eugen Cecan. Cum unul era demis, altul îi lua locul, iar această rocadă a durat până săptămâna aceasta, când la conducerea DRDP Cluj a fost numit orădeanul Radu Băruţă. El are un ”abonament” la contractele cu municipalitatea orădeană prin firma lui, Carpat Design Consulting şi a ocupat câteva posturi de conducere în cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). De numele lui Cecan se leagă câteva dosare penale, câteva eşecuri, însă până acum liberalul clujean a reuşit mereu să cadă în picioare.

În data de 16 august, Eugen Cecan a fost demis de la conducerea DRDP Cluj şi înlocuit cu orădeanul Radu Ilie Băruţă, care a fost şef al directorului general adjunct al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi fost şef al Departamentului Proiecte cu Finanţare de la Bugetul de Stat. Cu opţiuni politice liberale, el a fost demis în 2013 din cadrul Companiei de ministrul Transporturilor Dan Şova, care făcea parte din Guvernul Ponta.

”Pot să vă confirm numirea mea în funcţie care a avut loc astăzi (16 august, n.red.). Mai multe nu vă pot spune”, a declarat Băruţă pentru Gazeta de Cluj.

Băruţă are o societate comercială, Carpat Design Consulting, la care este singurul administrator şi acţionar. Prin intermediul acestei firme are un mic ”abonament” la contractele Primăriei Oradea pentru reabilitarea termică a unor locuri din Oradea. La ultimul bilanţ fiscal din 2016 firma a declarat o cifră de afaceri de aproape două milioane de lei şi un profit de 700.000 de lei. Radu Băruţă a mai avut şi firma R & PI PRODCOM SRL, care se ocupă de consultanţă tehnică şi pe care i-a cesionat-o fiului lui, Sergiu, în vârstă de 22 de ani.

Soţia lui, Veronica, lucrează la Inspectoratul de Stat în Construcţii din Oradea pe o funcţie de inspector şi are acţiuni la firma EXPERT CONSULT & APPRAISAL REAL TRADE E.C.A.R.T. SRL. De asemenea, ea a fost asociată cu Cristian Culda în cadrul firmei Euroways din Zalău, societate care a fost radiată.

Cecan stă suspect de slăbuţ la capitolul avere

La plecarea din funcţie, potrivit ultimei declaraţii de avere, Eugen Cecan are două terenuri intravilane, unul în Cluj Napoca (720 mp) şi altul în Beliş (650 mp). Din cel de-al doilea teren deţine doar jumătate iar pe el are edificată o casă de vacanţă. În Cluj Napoca are o casă de aproximativ 300 de mp pe care o deţine împreună cu Eudochia Feier. Are un jeep Grand Cherokee. Are datorii la bănci de aproximativ 280.000 de lei. În 2016 a încasat de DRDP Cluj un salariu cu o valoare aproximativă cu cea a datoriilor pe care le are la bănci. Soţia lui, Laura, este contabil la două firme (RVA Engineering şi DV Economic). Din activităţi agricole a încasat aproape 40.000 de lei de la firma Arterimpex.

Anul trecut, Eugen Cecan a primit o primă de 14.186 de lei pentru că a făcut parte din echipa DRDP Cluj care s-a ocupat de refacerea unei zone surpate, cuprinsă între km 60+500 – 60+700 din cadrul tronsonului de Autostradă Orăştie – Sibiu, lot 3. Specialiştii DRDP Cluj s-au ocupat de reabilitarea a 200 de metri din segmentul de autostradă, o porţiune care s-a surpat aproape imediat după inaugurarea sectorului de drum.

Potrivit CNADNR, soluţia tehnică pe care DRDP Cluj a folosit-o pentru reabilitarea gropii a constat în „execuţia a şase tranşeie drenate, la o adâncime de 7 metri, transversal amprizei autostrăzii, distanţa dintre acestea fiind variabilă: distanţele mai mici sunt în zona cu înălţimea de rambleu mai mare, crescând pe măsura reducerii înălţimii rambleului. (…) La capul aval al tranşeilor transversale cu lungimea de 65 de metri se montează cămine de vizitare. Între aceste cămine se realizează drenurile de evacuare. (…) Cele doua tranşei cu lungimi mai mari, respectiv 285 de metri, sunt necesare atât pentru evacuarea apelor drenate către pârâul din aval, cât şi pentru asanarea zonei mlăştinoase aflate în aval, la circa 200 de metri de autostradă. (…) Peste terenul astfel pregătit se va începe refacerea corpului rambleului din materiale granulare, ranforsate cu geogrile”, precizau în vara anului reprezentanţii Compania de Autostrăzi.

Nu se ştie exact ce contribuţie a avut Cecan la această lucrare pentru că el este de profesie inginer mecanic.

Afaceri imobiliare urmate de dosare penale

Eugen Cecan s-a implicat şi în afaceri imobiliare cu soţii Marius şi Steluţa Cătăniciu în comuna Floreşti. Ei au fost asociaţi cu un om de afaceri din domeniul imobiliarelor, FEKETE NICORICI ZOLTAN SEBASTIAN pe numele căruia au fost depuse câteva plângeri penale. În 2014, Tribunalul Cluj l-a condamnat la trei ani cu suspendare pe FEKETE NICORICI ZOLTAN SEBASTIAN pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală.

Însă, procurorii mai aveau un dosar penal împotriva lui Fekete, deschis în urma unei plângeri depuse de ANAF Cluj în urmă cu mai bine de cinci ani. Însă, abia acum, procurorii clujeni au dispus clasarea dosarului, soluţie menţinută şi de judecători.

Constructorul clujean Fekete Nicorici împreună cu liberalii Steluţa şi Marius Cătăniciu, precum şi cu şeful DRDP Cluj, Eugen Cecan, au construit în comuna Floreşti mai multe apartamente. Finalizarea proiectului imobiliar a coincis şi cu intrarea firmei constructoare, SC Monobloc, în insolvenţă, pentru ca ulterior să se declare falimentul. În momentul de faţă, în cadrul procesului de faliment, lichidatorul atrage răspunderea patrimonială asupra lui Nicorici şi a unui partener minoritar din cadrul Monobloc, turdeanul LAZSADI SZABOLCS. Cu toate acestea, la scurt timp înainte de a fi declanşată procedura de insolvenţă asupra acestei societăţi, din structura acţionariatului făcea parte şi actualul şef al DRDP Cluj, Eugen Cecan, care a primit o parte din acţiunile societăţii de la Fekete.

“Subsemnatul Fekete-Nicorici Zoltan-Sebastian, am hotărât să cesionez la valoarea nominală 9 părţi sociale a 10 lei, în valoare de 90 lei, în favoarea dlui Cecan Eugen. Pentru părţile sociale cedate am fost despăgubit la valoarea nominală, astfel încât nu mai am nicio pretenţie faţă de cesionar. Asociaţii declară că au luat cunoştinţă de situaţia financiară a societăţii şi de clauzele contractului şi statutului de societate la care aderă cu următoarele modificări: participarea la capitalul social, părţi sociale, profit şi pierderi. Capitalul social subscris şi vărsat este de 200 lei, divizat în 20 părţi sociale egale a 10lei fiecare, care se repartizează astfel: Fekete-Nicorici Zoltan-Sebastian – 9 părţi sociale- 90lei;- Lazsadi Szabolcs – două părţi sociale – 20lei;- Cecan Eugen – 9 părţi sociale – 90lei. Articolul din actul constitutiv referitor la participarea la beneficii şi pierderi va avea următorul conţinut: Partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi este:- Fekete-Nicorici Zoltan-Sebastian – 45%;- Lazsadi Szabolcs – 10%;- Cecan Eugen – 45%.”, se arată într-un număr din 2007 al Monitorului Oficial.

Cu toate acestea, în momentul de faţă, doar Fekete şi Szabolcs sunt învinuiţi în cadrul proceselor în care se cere atragerea răspunderii patrimoniale.
Eugen Cecan implicat în dosarul Uioreanu

Fostul şef al DRDP Cluj, Eugen Cecan, a fost implicat şi în dosarul penal al fostului şef al consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu. Potrivit denunţătorului Răzvan Pop, fostul consilier al lui Uioreanu, Cecan i-a cerut directorului firmei Diferit SRL să-i ducă preşedintelui CJ Cluj 10.000 de euro. Banii au fost testaţi cu ultraviolete înainte de a fi predaţi lui Uioreanu.

În 2012 şi 2013, DRDP Cluj a semnat cu SC Diferit contractul de deszăpezire a drumurilor naţionale din regiune în valoare de peste două milioane de euro. ”(…) tot în acea perioadă din toamna 2012, probabil în octombrie, la sediul Cluj, s-a prezentat numitul Vădean, director al firmei Diferit S.R.L., care a lăsat la secretara preşedintelui Uioreanu un plic maro în care se afla suma de 45 000 de lei. Secretara aştepta să revină preşedintele la birou şi când acesta a revenit în instituţie a întrebat ce conţine plicul şi de la cine provine. Cum secretara nu a ştiut să dea datele cerute, preşedintele a solicitat secretarei să deschidă plicul. De faţă era şi secretara M.L.. S-a constatat că în plic se afla suma de 45 000 de lei, am apărut şi eu în birou, iar preşedintele mi-a cerut să verific, să aflu de unde sunt banii. Pentru că nu aveam datele necesare şi secretara nu a ştiut să mă lămurească cu nimic, am luat decizia de a cumpăra un bec cu ultraviolete pentru a verifica banii. Am văzut că totul este în regulă şi i-am spus preşedintelui că banii nu sunt marcaţi. La circa două zile am aflat că numitul Cecan Eugen, director la C.N.A.D.R. i-a cerut omului de afaceri ce deţine firma Diferit să aducă preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj suma de 10 000 euro sau echivalent în lei în regim de urgenţă, banii fiind necesari preşedintelui”, arată Pop în denunţ.

În acest dosar, nici un procuror nu s-a atins de Cecan.

Cecan a semnat că DRDP Cluj nu are ce face cu vilele de protocol

Un alt dosar penal care i-a şuierat lui Cecan pe la ureche este cel în care Dorin Debuceanu (fost şef CNADNR), a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, fals şi conflict de interese. El este acuzat de procurori că prin vânzarea unor imobile din Cluj Napoca a cauzat un prejudiciu de peste un milion de euro. Chiar dacă procurorii nu au menţionat explicit, în această afacere sunt implicaţi şi foştii şefi ai DRDP Cluj, Eugen Cecan şi Mircea Cătăniciu.

Procurorii arată că “în cursul anului 2008, inculpatul Debucean Dorin Gavril, în calitate de director general al C.N.A.D.N.R. şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei, a dispus vânzarea din patrimoniul companiei a unui teren în suprafaţă de 38.000 mp situat în Oradea şi a unor construcţii situate în localităţile Cluj-Napoca şi Feleac, jud. Cluj către o societate comercială, în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro), în condiţiile în care valoarea de piaţă reală a imobilelor era de aproximativ 2.335.306 euro, deci a cauzat companiei un prejudiciu în valoare de 1.219.604 euro. Inculpatul a luat această decizie în mod nelegal întrucât nu exista iniţiativa consiliului de administraţie al companiei, aprobarea adunării generale a acţionarilor şi mandatul special din partea Ministerului Transporturilor. Pentru a înlătura aceste lipsuri, inculpatul a falsificat hotărârea şedinţei consiliului de administraţie şi procesul verbal aferent acestei şedinţe din data de 29 iulie 2008, consemnând, în mod nereal, că membrii consiliului de administraţie au aprobat înstrăinarea imobilelor companiei. De asemenea, Debucean Dorin Gavril a pus această hotărâre astfel falsificată la dispoziţia comisiei de licitaţie constituite în vederea vânzării imobilelor. În demersul său, Debucean Dorin Gavril a fost ajutat de inculpata Istrate Natalia Alina, director general adjunct al C.N.A.D.N.R., a dispus întocmirea unor note de fundamentare, a susţinut în şedinţa adunării generale a acţionarilor o notă de fundamentare şi a redactat caietul de sarcini, fără a avea atribuţii în acest sens şi în condiţii dezavantajoase pentru companie. De asemenea, în cursul anilor 2007 şi 2008, inculpatul Debucean Dorin Gavril, în calitate de director general adjunct al C.N.A.D.N.R. şi director general, a participat la luarea unei decizii de efectuare de plăţi către Sucursala din Oradea a unei societăţi comerciale din Budapesta şi apoi a aprobat plăţile către această firmă în condiţiile în care, în ultimii 5 ani, a avut relaţii comerciale cu această societate comercială care i-au adus beneficii”, arată o parte din rechizitoriul întocmit. De asemenea, în dosarul deschis, CNADNR-ul s-a constituit parte civilă cerându-le celor doi foşti directori peste 3,1 milioane de euro şi 544.388 de lei, reprezentând contravaloarea redevenţei achitate în avans pentru terenurile situate în localitatea Cluj-Napoca, pe care au fost construite imobilele înstrăinate fraudulos. Pentru a recupera prejudiciul creat, procurorii au pus sechestru pe averea lui Debuceanu şi Istrate.

Imobilele respective au fost case de protocol pentru DRDP Cluj, iar în nota de fundamentare semnată de Eugen Cecan se arată că administraţia judeţeană nu prea are ce face cu ele. Drept pentru care, în urma licitaţiei casa de la nr, 2A (formată din parter, etaj şi mansardă, cu 10 camere, birouri, spaţii şi băi) a fost vândută pentru 516.000 de lei. cea de la nr. 2B (patru camere, garaj, terasă, mansardă) a fost vândută pentru 158.000 de lei, iar celelalte două imobile (cu câte 4 camere, garaje şi mansardă) au fost vândute pentru aproximativ 300.000 de lei. Însă, cel mai mic preţ din această tranzacţie l-a avut casa din Feleac (3 camere şi terenul aferent) care a fost vândută cu 1.000 de lei.

La scurt timp după această tranzacţie, firma orădeană a revândut casele la preţul pieţei şi apoi a fost radiată.

140 de milioane de euro pentru o centură

Un alt proiect problematic în care a fost implicat Eugen Cecan este cel al centurii ocolitoare Vâlcele – Apahida. În perioada în care Cecan a ocupat funcţia de şef al DRDP Cluj  Eugen Cecan, el a aprobat majorarea preţului centurii din cauza unei reactualizări a indicilor tehnico-economici. Vinovaţii pentru banii aruncaţi în plus pe acest proiect se găsesc în şefii comisiilor din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi şefii care s-au perindat prin structura regională DRDP Cluj. De la punerea lui pe hârtie, proiectul centurii ocolitoare Vâlcele Apahida a pendulat între CNADNR, ca ordonator principal de credite, şi DRDP Cluj care structură regională care s-a ocupat de mersul şi supravegherea proiectului.

“Capul de afiş” al spectacolului ar putea fi Mircea Pop, care, pe rând, s-a ocupat de proiectarea centurii pe actualul traseu când era în cadrul societăţii DP Consul (firma care a asigurat proiectarea centurii), iar ulterior a fost şeful CNANDR. În final, valoarea acestui proiect a fost de aproximativ 140 de milioane de euro!

Afaceri imobiliare cu scântei

Înainte de criza imobiliară, Eugen Cecan (consilier judeţean PNL şi fost şef la DRDP), Marius Cătăniciu (fost şef la RADP şi soţul Steluţei Cătăniciu, consilier local PNL) şi Sebastian Zoltan Fekete Nicorici (om de afaceri din domeniul imobiliar) au început în 2008 să construiască un imobil în Floreşti, pe str. Tineretului. Pentru o parte din materialele de construcţie folosite la acest proiect, Fekete şi Cătăniciu au “plătit” în apartamente.

Pentru oţel, fier beton şi alte materiale luate de la SC Sander Impex 1996, o societate din Bucureşti, în loc să plătească cu bani, cei doi au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare prin care s-au obligat să plătească cu un apartament care la data respectivă valora 55.000 de euro. Însă, construirea imobilului a durat mai mult, astfel că apartamentul nu a mai fost pus la dispoziţie la data trecută în antecontract. De fapt, în spiritul marilor afaceri, contractul nu a fost onorat nici până acum.

În cadrul procesului care a urmat între firma Sander Impex şi constructori, instanţele clujene le-au dat câştigat de cauză lui Cătăniciu, Cecan şi Fekete.

Incompatibilitate fără nici o urmare

Fostul şef al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan, s-a aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când a fost consilier judeţean. Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate precizează că între 29 ianuarie 2013 şi 28 mai 2014, el a deţinut, simultan, funcţiile de consilier judeţean şi de şef al Direcţiei de Drumuri, lucru interzis de lege. Decizia luată de ANI a fost contestată de Cecan în instanţă însă Curtea de Apel Cluj a decis că actul administrativ întocmit de Agenţie este legal, respingând acţiunea fostului consilier judeţean.