Psihiatrul clujean Radu Ciurea condamnat la trei ani pentru adeverinţe false

Psihiatrul clujean Radu Ciurea, cu grad de colonel şi fostul şef al Secţiei Psihiatrie din cadrul Spitalului Militar Cluj a fost condamnat de magistraţii clujeni la trei ani cu suspendare pentru înşelăciune. El a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că elibera adeverinţe false persoanelor care atestau că sunt bolnavi psihic, fără ca acest lucru să fie adevărat, pentru ca aceştia să obţină pensii medicale.

Radu Ciurea, fostul şef al Secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Militar Cluj a fost condamnat la trei cu suspendare pentru că a fost prins că a eliberat 17 adeverinţe medicale false pentru ca titularii actelor să obţină pensii medicale fără a avea acest drept. Prin intermediul acestor adeverinţe, medicul clujean a fost găsit vinovat de un prejudiciu de peste jumătate de milion de lei (514.000 de lei).

În cadrul audierilor, psihiatrul Ciurea a negat că a comis aceste infracţiuni susţinând că actele medicale pe care le-a emis, în perioada anilor 2008-2009, reprezintă propriile lui constatări cu privire la pacienţii care s-au prezentat la cabinetul de la Spitalul Militar din Cluj Napoca. Pe parcursul cercetărilor, el a spus că pacienţii au mimat afecţiuni psihiatrice şi că nu şi-a dat seama de acest lucru. „Inculpatul Radu Ciurea a indus ideea că nu ar fi ştiut la ce vor fi folosite actele medicale eliberate de el. Această susţinere este necesară şi este înlăturată chiar de actele respective, în care se face menţiunea că se eliberează pentru comisia de handicap Cluj”, arată rechizitoriul.

De asemenea, Ciurea este acuzat că i-a internat fictiv pe o parte dintre pacienţi la Spitalul Militar din Cluj Napoca. „Inculpatul a completat documente de internare fictivă a învinuiţilor Maria C. şi Onisie B., care în realitate nu au fost internaţi la Spitalul Militar din Cluj Napoca. Această împrejurare este confirmată şi de învinuiţi, care au declarat că nu au fost internaţi în unitatea respectivă”, mai arată procurorii clujeni.

Ciurea nu este singurul condamnat în acest dosar primind o condamnare şi medicul psihiatru şi Catinca Cotoraci, coordonatorul Fundaţiei Arizona din Hunedoara.

Afacerea cu certificate de handicap

Sub paravanul Asociaţiei de Psihiatrie ”Arizona”, sub un pretext umanitar, Cotoraci Catinca şi fiica ei, Cotoraci Nicoleta Cecilia au organizat o fraudă de proporţii, prin intermedierea obţinerii de certificate de handicap, pe baza cărora 18 persoane au obţinut o indemnizaţie lunară, păcălind, pe o perioadă de doi ani, reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Cluj, cu ajutorul unor acte medicale false. Cele două femei au desfăşurat ample acţiuni de intimidare şi hărţuire a celorlalte părţi din dosar şi a angajaţilor  Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pentru a-i determina să saboteze ancheta penală.

Cotoraci Catinca, preşedinta Asociaţiei de Psihiatrie ”Arizona” şi fiica ei Cotoraci Nicoleta Cecilia, vicepreşedinte al aceleiaşi asociaţii, cu ajutorul unor medici de specialitate, au reuşit să obţină  certificate de handicap pentru 18 persoane, pe baza cărora acestea primeau  o indemnizaţie de handicap. Obţinerea acestor certificate era urmată de plata către Asociaţia Arizona a unei cotizaţii lunare în valoare de 50  de lei, pentru care se emitea factură doar pentru suma de 20 de lei. Prejudiciul creat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi primăriilor de pe raza cărora domiciliază cei învinuiţi este de peste 500. 000 de lei.

În acest moment, cele două femei au fost judecate în stare de arest preventiv, alături de alţi 18 inculpaţi, printre care Radu Ciurea, medic psihiatru în cadrul Spitalului Militar de Urgenţă  ”Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca şi Cristina Reis, medic psihiatru, angajat al Asociaţiei de Psihiatrie ”Arizona”.

Cu borcane în picioare ca să pară nebuni

Cele două femei au convins o parte dintre ceilalţi inculpaţi din dosar şi anumiţi martori să nu se prezinte la procuratură sau să îşi retragă declaraţiile. Altora le-au spus să se prefacă bolnavi psihic şi i-au învăţat cum să mimeze simptomele bolii. De asemenea i-a sfătuit să nu se prezinte la Institutul de Medicină Legală pentru expertiză, asigurându-i că nu li se va întâmpla nimic, deoarece nimeni nu are ce să le facă. Ca dovadă a acestor încercări de intimidare stau înregistrările convorbirilor telefonice, din care reiese faptul că cele două femei făceau presiuni asupra persoanelor acuzate în dosar. De cele mai multe ori era vorba despre oameni în vârstă, dezorientaţi, pe care îi puteau manipula.

Procurorii le acuză că, pentru a intimida, au ameninţat persoanele învinuite în dosar dacă se opuneau sfaturilor lor. Acestea povestesc că cele două femei le urmăreau pe stradă şi strigau după ele sau că le-au spart geamurile de la locuinţe, blestemându-le. Unii dintre cei ameninţaţi spun că îi sunau atât de insistent încât şi-au schimbat chiar de trei ori numărul de telefon. Angajaţi de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială Protecţia Copilului, care au fost citaţi ca martori în faza de urmărire penală, mărturisesc despre faptul că Cotoranci Catinca îi hărţuia în mod insistent, dovedindu-se că aceasta făcuse cercetări despre familiile lor, cunoscând o serie de amănunte, aşa încât să îi ţină într-o stare de permanentă teamă.

Odată dosarul complet, acesta era predat Serviciul de Evaluare, iar între timp cele două femei îi pregăteau pe falşii bolnavi, învăţându-i care sunt simptomele bolii. Ele le dădeau instrucţiuni amănunţite despre felul în care să se comporte în faţa comisiei pentru evaluarea stării de sănătate mintală. Din declaraţiile date la procuratură de către angajaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului rezultă modul în care se prezentau persoanele însoţite de Catinca Cotoraci .

”Aveau legate cu sârmă de picioare borcane, pentru a face zgomot, unii dintre ei erau desculţi sau în şlapi, fără ciorapi, deşi afară era iarnă şi foarte rece, iar în faţa comisiei sau când aşteptau pentru redactarea certificatului, aceştia făceau pe ei, fiind şi într-o stare de somnolenţă ca şi cum erau sedaţi”, se poate citi în mărturiile angajaţilor Direcţiei amintite.

Condamnări cu executare

Potrivit soluţiei pe scurt a instanţei clujene ”respinge apelurile declarate de inculpaţii C C, C N C, C R, C I şi C M împotriva sentinţei penale nr. 1 din 05.01.2016 a Tribunalului Cluj. În baza art.72 C.p., scade din pedeapsa aplicată, timpul detenţiei preventive, astfel: de la 24.04.2013 până la 17.01.2014 pentru inculpata C C, de la 24.04.2013 şi până la 02.12.2013 pentru inculpata C N C, timpul reţinerii de 24 ore începând cu data de 24.07.2013 şi până la 25.07.2013 pentru inculpatul C R. Stabileşte sumele de 520 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului C I si de 260 lei onorariu parţial pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatei C M. Obligă fiecare inculpat să plătească câte 250 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 20.06.2017”.