Radu Bica: Vrem să transportăm 1,5 milioane de pasageri pe Aeroportul din Cluj-Napoca

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, a acordat un interviu Gazetei de Cluj în care a vorbit despre principalele proiecte dezvoltate de judeţ în momentul de faţă. Chiar dacă visul de a construi un aeroport regional de 500 de milioane de euro a fost lăsat în urmă, alte proiecte importante ale judeţului continuă şi altele noi apar pe parcurs

Reporter: Se pare că aeroportul din Cluj este într-o continuă dezvoltare şi v-aţi gândit chiar şi la preluarea aeroportului din Târgul Mureş. Cum vedeţi traficul aerian din judeţul Cluj în contextul dezvoltării aeroportului?

Radu Bica: În primul rând prin investiţiile făcute de Consiliul Judeţean în acest moment în cele două terminale, precum şi modernizarea platformei de staţionare, încet Aeroportul Internaţional Cluj Napoca s-a şi clasat ca un lider regional, având cel mai mare număr de pasageri transportaţi din toată regiunea Ardealului. Având în vedere această creştere puternică de peste 30% ne obligă să facem investiţii majore pe aeroport. Prin investiţiile pe care le facem dorim să sponsorizăm acea poziţie de lider regional pentru a deveni un aeroport regional. Iniţial noi ne-am propus ca investiţii în următorii 2,3 ani construirea unei noi piste de 3.500 metri. În momentul de faţă am adjudecat o licitaţie prin care am decis un câştigător pentru modernizarea parkingului, construire unui parking suprateran, precum şi a unui hotel de 4 stele. În ceea ce priveşte pista încercăm să o modernizăm, până vom putea să spunem că avem cea mai modernă pista din Ardeal şi cea mai lujgă din România. Dar nu lungimea contează ci calitatea infrastructurii, pentru că în momentul de faţă nu mai facem faţă din acest punct de vedere, nu mai putem prelua numărul mare de avioane şi avioane cu greutate mare. În aceste condiţii Consiliul Judeţean scoatem la licitaţie construirea pistei noi. Deocamdată finanţarea prin fonduri se pare că întârzie destul de mult. Având experienţa celor două terminale, CL îşi asumă plata acestora precum şi a pistei. Este foarte important de reţinut că neavând bani, aceştia vor veni din exteriorul Clujului, la fel cum se întâmplă probabil şi cu drumurile judeţene sau blocul turn. Banii vor veni din bănci sau din investitori străini care aduc aceşti bani în judeţul Cluj. Toate lucrările, ţi cel puţin forţa de muncă vor fi în proporţie destul de mare, 70-80% din judeţ, iar în condiţii de criză oamneii noştrii din judeţ să aibă unde lucra, să aibă salarii, să poată să îşi plătească impozitele, tocmai pentru a putea reinvesti aceşti bani care ne vin din taxe şi impozite. Este foarte bine faptul că această licitaţie a fost câştigată de un consorţiu de firme clujene, pentru că împreună cu cei care lucrează se ridică undeva la vreo 500 de persoane. De asemenea, toate materialele sunt procurate din zonă.

Rep: Le veţi impune constructorilor să îşi procure materialele de construcţie din judeţ?

RB: Le impune piaţa acest lucru. Dacă avem balast aici, nu cred că îl vor transporta din alt judeţ. Dacă avem aici combinatul de la Câmpia Turzii, sunt convins că la o negociere de preţ, nu vor aduce materiale din altă parte. Tocmai în acest sens pe orizontală se vor dezvolta şi alte activitaţi, care vor fi susţinute pe această perioadă de criză. Ştim cu toţii că în situaţie de criză este absolut necesar să ai lucrări de investiţii.

Rep: Ce trafic preconizaţi pentru aeroport în condiţiile construcţiei noii piste?

RB: Nu aş putea să dau efectiv o cifră, eu sper să ne pastrăm trendul de creşte şi pentru următorii ani, şi să ajungem la 1 milion jumătate de pasageri. Dar asta depinde foarte mult şi de evoluţia economică a judeţului. Sper să reuşim să atragem investitori şi să devenim un aeroport regional. Am zburat în urmă cu două săptămâni la Roma şi am observat că foarte mulţi călători sunt din Bihor, Satu Mare.  

Rep: Care sunt condiţiile pentru ca aeroportul să devină unul regional?

RB: În primul rând să ai cât mai multe companii care vor zbura de pe aeroport şi spre cât mai multe destinaţii diferite. Aceasta este o condiţie esenţială. Trebuie să mai modernizăm şi infrastructura. Când aceasta va fi bună şi vom pune la dispoziţie piste şi terminale de bună calitate se vor înghesui să vină cât mai multe companii. Legat de aeroportul din Târgu-Mureş ne dorim o colaborare bună. Fiind la o distanţă atât de mică se poate se poate gândi o strategie pe termen lung şi să le dezvoltăm în paralel.

Rep: Vă gândiţi la o preluare a aeroportului din Târgul Mureş anul acesta?

RB: Deocamdata, Mureşul a propus acest lucru şi va urma să se organizeze o comisie care va analiza exact la rece propunerea domnului preşedinte şi a lua deciziile care se impun. Am avut o iniţiativă în care se spunea să creăm un Aeroport Regional între Turda şi Mureş. În acel moment preşedintele de la Mureş a fost foarte reticent şi nu a fost deschis. La cea de-a doua iniţiativă sunt foarte cooperanţi. În momentul de faţă am lăsat în urma proiectul cu aeroportul regional şi o să mergem pe ideea dezvoltării celor două aeroporturi în paralel. Cel puţin deocamdată acest proiect rămâne în urmă, dar este de discutat pe viitor. Nu ştim exact evoluţia bazei de la Câmpia Turzii. Nu avem acces la documente. Probabil că la un moment dat acel aeroport se desfiinţează sau trece la aeroport militar şi atunci este posibilitatea să treacă la un aeroport regional de pasageri. Acest lucru este însă de perspectivă.

Rep.: Care sunt proiectele pe care le-aţi făcut în interiorul Asociaţiei de dezvoltare Intercomunitară(ADI)?

R.B.:Ce pot să spun este că am înţeles că vom primi ceva finanţare pentru Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă. Vom primi mai multe utilitare pentru intervenţii, vom primi chiar şi un elicopter pentru fiecare judeţ. În schimb azi(n.r. joia trecută) am avut o întâlnire a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Eco-Metropolitan dintre care face parte municipiul, oraşele şi toate comunele din judeţ. De astăzi putem spune că şi acest ADI funcţionează în deplină maturitate. Avem un buget de 120.000 de lei. Taxa pe care fiecare comună o are de plătit este de 0,15 ron pentru fiecare membru al comunităţii. Iar pentru managementul deşeurilor am făcut paşi mari urmând ca în luna august să primim acordul Agenţia Regională de Mediu urmând ca dosarul să fie înaintat spre finanţare la Bruxelles în septembrie. Iar în 3-4 luni de zile vom putea primi şi finanţarea. Vom construi un depozit central, cu mai multe celule, din care prima celulă este de 57 de hectare. Pe lângă depozitul centrat va fi o staţie de sortare a deşeurilor şi o staţie de compost. Apoi, pe teritoriul judeţului vor fi trei rampe de transfer. De la aceste rampe de transfer deşeurile se vor duce la depozitul central pe teritoriul comunei Feleacul. În luna septembrie vom scoate la licitaţie construirea acestui depozit central. Valoarea finală a proiectului este de 74 de milioane de euro, iar acest depozit va fi construit în şase luni de zile. Vom încerca să obţinem finanţare de la U.E., însă avem 500.000 de euro pentru a începe proiectul ca să nu stăm până primim aprobarea fondurilor. După aeroport este cea mai mare investiţie.

Rep.: O altă investiţie foarte importantă este reabilitarea a peste 700 de km de drumuri…

R.B.: Sperăm să o aducem şi pe aceea la bun sfârşit. Eu cred că avem un avantaj faţă de alte judeţe că este o conducere tânără şi avem o altă viziune asupra ce înseamnă conducerea unui judeţ. Nu cred că s-a mai gândit nimeni la nivel de ţară la aşa ceva, la a reabilita pe un credit furnizor 720 de km de drum. Toată lumea aşteaptă de la guvern să primească bani de la guvern sau pe fonduri să primească bani, însă pe axa transport nu mai sunt bani. De la Guvern nu vin bani că nu au de unde. Trebuie să lăsăm ceva în urmă prin a atrage fonduri private. Chiar dacă această modă costă mai mult decât un credit prin bancă, el va crea multe locuri de muncă. Rămâne un obiectiv foarte îndrăzneţ să ai 700 de km de drumuri reabilitate. Drumurile au fost împărţite deja în şapte loturi. În momentul de faţă suntem în procedură de licitaţie pentru a întocmi studiul de fezabilitate(sf) pentru fiecare lot în parte. Undeva în jurul datei de 15 august vom avea licitaţia pentru sf-uri. Până la sfârşitul lunii septembrie vom începe procedura de licitaţie pentru execuţie. Noi vrem să semnăm contractele undeva în octombrie-noiembrie şi apoi să începem lucrările chiar de anul acesta. Vrem să le terminăm în doi ani de la semnarea contractului.

Tiberiu Hrihorciuc