Mai ceva ca sugativa care absoarbe cerneala, Regia Autonomă Rasirom, firma oficială a Serviciului Român de Informaţii, atrage bani publici ca un magnet. Ca orice firmă a sinecurilor din structuri, Rasirom câştigă pe bandă rulantă contracte finanţate din bani publici. De la începutul lunii ianuarie, Rasirom are deja la activ trei licitaţii publice în valoare totală de aproximativ 52.484 de euro.

Rasirom oferă servicii de securitate cibernetică, dar are un site nefuncţional

Firma Serviciului Român de Informaţii oferă servicii de siguranţă cibernetică şi are ca obiect de activitate „Activitati de consultanta in tehnologia informatiei”. Ca orice firmă care se respectă, Rasirom dispune de un site. Problema e că site-ul Rasirom este nefuncţional. Intervine o întrebare legitimă: Cum poate Rasirom să asigurie siguranţa cibernetică dacă nu e în stare să se ocupe de mentenanţa propriului site?

În ciuda site-ului nefuncţional, am găsit informaţii despre celebra firmă păstorită de SRI, pe profilul de Linkedin al societăţii:

„Funcționăm sub coordonarea Serviciului Român de Informații și suntem integratori de soluții de securitate fizică și informatică. Principalele noastre obiective sunt securizarea cibernetică și fizică a infrastructurilor critice naționale și europene, precum și asigurarea obiectivelor naționale de interes strategic”, se arată în descrierea de pe profilul Regiei Autonome Rasirom.

Licitaţii cu dedicaţie

 Pe 15 ianuarie 2025, a fost publicată licitația pentru servicii de mentenanță preventivă a sistemului complex de securitate, atribuită de Consilul Concurenţei către Regia Autonomă RASIROM. Costul total al serviciilor este de 5.017,60 EUR.

Pe 9 ianuarie 2025, a fost publicată o altă licitație, care presupune servicii de întreținere, service și reparații la electrocompresor, grup electrogen și UPS, atribuite de Compania Națională „Imprimeria Națională” S.A. către Regia Autonomă RASIROM. Valoarea serviciilor este de 19.892,09 EUR.

În data de 8 ianuarie 2025, a fost publicată licitația pentru servicii de mentenanță a sistemului integrat de securitate, contractată tot de Compania Națională „Imprimeria Națională” S.A. cu Regia Autonomă RASIROM. Costul total al acestora este de 27.574,15 EUR.

În mod deloc surprinzător, directorul companiei Impriemria Naţională este Sorin Toader. Toader – absolvent al Academiei de Poliţie –  a beneficiat, printre altele, de un program de şcolarizare intitulat „Diplomaţie şi Securitate”, oferit de Institutul Diplomatic Român. De asemenea, a fost consilier parlamentar la Camera Deputaţilor din iunie 2004 până în aprilie 2006 şi, ulterior, din noiembrie  2006 până în ianuarie 2009.

Rasirom și licitațiile închise: Anul trecut compania a câștigat fiecare contract cu dedicație de la instituţii de stat

Rasirom a devenit un nume sinonim cu licitațiile cu dedicație, câștigând, în mod curios, contracte de la instituții publice cheie ale statului român. De la Banca Națională a României la Autoritatea Aeronautică Română, Inspectoratul General al Poliției Române sau Institutul de Tehnologii Avansate, toate aceste instituții au organizat licitații la care s-a prezentat o singură ofertă – cea a Rasirom.

De exemplu, anul trecut Rasirom a obținut trei contracte de la BNR, unul pentru întreținerea sistemelor de securitate ale sediilor instituției, în valoare de 3,6 milioane de lei. De asemenea, Banca Națională a atribuit două contracte pentru achiziționarea de echipamente de control al bagajelor, în valoare de 1,17 milioane de lei, cu singura ofertă din partea Rasirom.

La fel s-a întâmplat și cu Autoritatea Aeronautică Română, care a semnat un contract de 935.000 cu Rasirom pentru achiziționarea de software pentru recertificarea personalului de control securitate, tot cu o singură ofertă în licitație.

Compania Națională Aeroporturi București a mers pe același tipar, atribuind două contracte importante Rasirom, unul pentru servicii de mentenanță a sistemelor de curenți slabi, în valoare de 5,58 milioane de euro, iar celălalt pentru servicii de întreținere și reparații ale sistemului de supraveghere video, în valoare de 3 milioane de euro.

Chiar și Inspectoratul General al Poliției Române nu a putut sfida regula și a acordat unui singur ofertant, Rasirom, un contract pentru achiziționarea unui sistem operativ de 3,45 milioane de lei.

Dar, poate cel mai controversat, a fost contractul semnat de Rasirom cu Institutul de Tehnologii Avansate, subordonat SRI, pentru furnizarea de licențe pentru fluxuri, în valoare de 1,7 milioane de lei.

Administratorii Rasirom sunt: Andrei Dan, Trocan Laurențiu, Vilcu Daniel, Ciupitu Gabriel, Mladin Cătălin Ionuț, Avram Claudius Virgil, Panainte Coralia și  colonelul Anghel Ion, care ocupă şi funcţia de director la companiei. Conform ultimelor date financiare disponibilie, în anul 2023 Rasirom avea 283 de angajaţi, o cifră de afaceri 97 072 315 euro de şi un profit net de 3 494 787 euro.

Rasirom s-a bătut în instanţă cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră pentru un contract de aproximativ 4,1 milioane de lei

În august 2022, a fost semnat un contract între Rasirom și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), având o valoare de aproximativ 4,1 milioane lei plus TVA.

La 9 ianuarie 2024, RASIROM a intentat un proces împotriva IGPF, conform informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată. Obiectul procesului este „litigiul privind achizițiile publice – document constatator din 20.09.2023”, iar RASIROM a cerut suspendarea acestui document până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. Dosarul indică faptul că între părți a fost semnat un contract pentru furnizarea produselor necesare modernizării sistemului de comunicații, electroalimentare și climatizare la nivelul Gărzii de Coastă, instituție subordonată IGPF. Valoarea contractului a fost de 4.186.476,91 lei plus TVA iar durata acestuia era de 8 luni de la semnare, cu termenul limită până pe 31.11.2022. Durata a fost prelungită prin act adițional până pe 31.05.2023.

IGPF a precizat că, potrivit documentului constatator din 20.09.2023, livrarea produselor a fost finalizată pe 4 august 2023, cu o întârziere de 65 de zile, pentru care au fost aplicate penalități de 323.824,15 lei pentru perioada 31.05.2023 – 04.08.2023, iar documentele de recepție confirmă aceste informații. În acest context, instanța a subliniat că nu poate analiza detaliat raportul juridic dintre părți și că pentru suspendarea cerută trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții: un caz bine justificat și o pagubă iminentă, ceea ce nu a fost demonstrat în acest caz.

Documentul constatator atestă întârzierile în îndeplinirea obligațiilor contractuale de către RASIROM. IGPF a arătat că încălcările au fost grave și repetate, iar acestea au dus la aplicarea de penalități. Tribunalul a reținut că documentul confirmă neîndeplinirea obligațiilor contractuale la timp și a subliniat că trebuie aplicat principiul proporționalității sancțiunii, în contextul unui contract de achiziții publice. Instanța a subliniat că, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, poate dispune suspendarea executării contractului până la soluționarea definitivă a cazului. În acest context, Tribunalul București a respins cererea RASIROM de suspendare a documentului constatator pe 30 ianuarie 2024. În paralel, compania a deschis un alt dosar în 12 ianuarie 2024 privind același document. Cererea a fost respinsă, iar RASIROM a formulat recurs, dosarul fiind transferat la Curtea de Apel București. Ulterior, în şedinţa din 13 martie 2024, Tribunalul Bucureşti a respins cererea Rasirom ca fiind neîntemeiată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.