Răsturnare de situație în privința desființării SIIJ

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, marţi, că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), care are competenţa exclusivă de anchetare a magistraților, respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Totuși, în Romănia au fost exprimate deja în cursul zilei de 19 mai opinii contradictorii. Judecătorul Cristi Danileț consideră pe bologul personal că CJUE a admis nelegalitatea existenței SIIJ. De partea cealaltă Avocatul Toni Neacșu este de părere că prin Decizia CJUE este respins în mod definitiv proiectul de desființare a SIIJ.

CJUE a informat că a examinat compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a unei reglementări naţionale care prevede înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public, care are competenţa exclusivă de anchetare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi de procurori.

„Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative
obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei şi, pe de altă parte, să garanteze că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi a procurorilor menţionaţi şi îşi exercită competenţa cu respectarea cerinţelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În lipsa îndeplinirii acestor cerinţe, reglementarea menţionată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în Justiţie. Curtea adaugă că reglementarea naţională în discuţie nu poate avea ca efect nerespectarea obligaţiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupţiei”, se arată în decizia CJUE publicată marţi.

Potrivit Curţii de Justiţie a UE, „revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare”.

„În ceea ce priveşte Carta, revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reglementarea naţională în discuţie nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii şi la procurorii vizaţi”, a completat CJUE.

Sursa: cotidianul.ro

Citește și: Bătălia pentru mediu: 50 de procese pentru natură. Mircea Duțu