Femeile care conduc din umbră judeţul
Mai multe convorbiri purtate de directorul tehnic din Consiliul Judeţean (CJ) Cluj Mariana Raţiu, cu arhitectul şef Claudiu Salanţă şi secretarul judeţului, Simona Gaci, arată că neregulile pentru care şeful lor, Horea Uioreanu, a fost arestat de DNA nu erau un secret atât de bine ascuns, iar funcţionarii ştiau clar despre presiunile pentru a lucra cu IPTANA, despre ilegalităţile de la diferitele componente ale proiectului, în special APRON 4, dar şi despre proiectul european TEN-T, care a rămas blocat deocamdată.
Într-o conversaţie cu arhitectul judeţului Claudiu Salanţă, directorul tehnic Mariana Raţiu, îi aminteşte acestuia, care se pregătea de o vizită la aeroport alături de preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean Cluj, că avizul pentru lucrări s-a dat în baza studiului de fezabilitate (SF) realizat de IPTANA, şi nu al Proiectului Tehnic (PT) elaborat de GEO ARC.
„RAŢIU MARIANA: Reţine că avizul s-o dat pe IPTANA, da?
SALANŢĂ CLAUDIU: Care aviz?
RAŢIUN MARIANA: Avizul… SF-ul e făcut de IPTANA nu de GEO ARC.
SALANŢĂ CLAUDIU: Aha, e de bine.
RAŢIU MARIANA: Valoarea e alta, îs 5 milioane nu 10 cât îi acum, şi ce mai era. Nu este HCJ şi soluţia din SF e alta decât aia din PT.
SALANŢĂ CLAUDIU: Am înţeles. O să spun…
RAŢIU MARIANA: Şi dacă o semnat ceva contract bine?dar astea ţine-le pentru tine informaţiile astea şi vezi dacă o semnat ceva contract, să vezi şi chestia asta”
În speţă, este vorba despre episodul revocării unei Hotărâri de Consiliu Judeţean (HCJ) prin care se aprobă cererea consorţiului care se ocupă de şantier, Construcţii Napoca SA – Icco Systems – Geo Arc Otopeni, pentru realizarea unor lucrări suplimentare, care presupuneau şi costuri în plus.
Iniţial, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a fost de acord cu această propunere, fapt pentru care hotărârea a şi fost aprobată de către forul Consiliului Judeţean. Ulterior, reprezentanţii instituţiei au decis să revoce această hotărâre pe motiv că nu ar respecta parametrii tehnici prevăzuţi în proiectul iniţial care a fost elaborat de către societatea IPTANA.
De unde bate vântul la CJ
Declaraţia Marianei Raţiu, acordată cotidianului Ziua de Cluj după revocarea hotărârii, ne lămureşte de ce „SF-ul e făcut de IPTANA” şi „valoarea e alta”: „Aeroportul a venit cu soluţia propusă de Geo Arc, care practic, nu făcea decât să modifice proiectul tehnic realizat iniţial de societatea IPTANA. Or, eu nu pot să aprob aşa ceva, mai ales dacă nu am şi un punct de vedere de la reprezentanţii IPTANA. Proiectul IPTANA a fost avizat şi aprobat oficial. Cum să venim acum, de la noi putere, şi să modificăm acest proiect, pe ce bază? Adică înlocuim un proiect aprobat perfect legal de către o societatea care a obţinut toate avizele în sensul acesta cu un altul, făcut de Geo ARC? Cum să facem asta? Este nelegal să procedăm aşa, mai ales că se schimbă nişte parametri tehnici ceea ce presupune şi costuri suplimentare”.
Însă, potrivit surselor politice ale publicaţiei clujene, arhitectul acestei modificări ar fi chiar vicepremierul Liviu Dragnea, care, prin vocea vicepreşedintelui CJ Ioan Oleleu şi al liderului grupului PSD Remus Lăpuşan, ar fi cerut în mod expres, ca această hotărâre să fie revocată. Motivul invocat de social-democraţi ar fi fost încălcarea teritoriului ce vizează lucrările de deviere a Someşului, aflate în sarcina Direcţiei Bazinale de Apă Someş Tisa.
Numele lui Liviu Dragnea apare şi în alte conversaţii, în legătură cu proiectul APRON 4, cel pentru care Horea Uioreanu este în continuare reţinut.
Certificat de urbanism, dar nu şi autorizaţie de construire
În propunerea de arestare a lui Horea Uioreanu, unul din principalele argumente ale DNA este că platforma de parcare aeronave APRON 4 s-a construit ”în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor”.
Cu toate acestea, pentru APRON 4 se pare că exista deja un certificat de urbanism, aşa cum arată conversaţia telefonică înregistrată de DNA, dintre Mariana Raţiu, director tehnic al Consiliului judeţean Cluj, şi Simona Gaci (SIMO), secretarul judeţului.
„RAŢIU MARIANA: Şi vezi că din câte ştiu, certificatul de urbanism pe „APRON” l-am dat noi.
SIMO: Da, da, da. Ăla de anul trecut, da. Da, da, da.
RAŢIU MARIANA: Şi atunci? APRON-ul face legătura… Deci, înţelegi care… APRON-ul are legătură cu… 3500 suprafaţă de mişcare, că nu poţi… Fără APRON nu pot să vină alea trei mii… pe 3500.
SIMO: Da, da, da, da.”
Potrivit procurorilor, la data de 20 martie 2014, sub semnătura lui Horea Uioreanu, la Consiliul Judeţean Cluj a fost depusă cererea de emitere a autorizaţiei de construire pentru obiectivul Apron 4 însoţită de documentaţia aferentă. ”După înregistrarea cererii de autorizare, arhitectul şef al judeţului, Claudiu Salanţă, a anunţat că va efectua la data de 26 martie 2014 o vizită la aeroport pentru verificări la şantierul constructorului. Anunţul efectuat de arhitectul şef a determinat o stare de agitaţie şi îngrijorare în rândul celor implicaţi în lucrările ilegale. Urmare vizitei de pe şantier, Salanţă a constatat că s-au realizat lucrări la platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricărei autorizaţii emise de Consiliul Judeţean”, menţionează anchetatorii.
„Cum ne dăm cu stângu-n dreptu”
26 martie e tocmai data la care Gaci şi Raţiu vorbesc despre APRON şi se tem că informaţii potrivit cărora lucrările au fost deja efectuate vor apărea în presă.
”RAŢIU MARIANA: Da draga mea şi certificatul ăla de urbanism din august…
GACI SIMONA: Da.
RAŢIU MARIANA: Fai ce mă arde, ăla l-am dat pe tot.
GACI SIMONA: Pe tot.
RAŢIU MARIANA: Pe toată pista, pe suprafaţa de mişcare, inclusiv pe APRON.
GACI SIMONA: Inclusiv pe APRON l-am dat?
RAŢIU MARIANA: Da, da. Îhî.
GACI SIMONA: No, deci îi bine, stăm bine atuncea.
RAŢIU MARIANA: Da, dragă, da.
GACI SIMONA: Cum ne dăm cu stângu-n dreptu’.”
Într-o discuţie ulterioară, din 6 aprilie, cele două vorbesc din nou despre APRON, după ce Mariana Raţiu s-a „pus pe burtă cu toate documentele” şi şi-a anunţat intenţia de a face ordine şi disciplină la Aeroport. Chiar ea recunoaşte că APRON 4 apare în toate actele, „inclusiv la d-l Dragnea din mai.”
Dragnea nu semnează nimic
„Din mai construia APRON-ul prin negociere directă, avizul aeronautic, ăla că o schimbat, ţii minte că am discutat noi, ăla care s-a dat pe GEO ARC? Cuprinde şi APRON 4, deci APRON 4 este de anul trecut din mai în toate discuţiile şi în toate documentele. Deci nu se poate spune că nu exista, el era prins în această etapă peste tot. (…) Scandalul o început în mai la sfârşit, noi trei bolunde avem un referat, acesta-i semnat numai de noi, nici măcar de OLELEU nu-i semnat, în 26 iunie, în care solicităm preşedintelui expertiză şi arătăm toate motivele din lume. Dar grele de tot motivele. Adresa arhitectului, adresa regiei prin care sesizează că a luat măsuri de suspendare pentru lucrări nefinanţate, respectiv construirea fără autorizaţie, fără aia, fără aia, faptul că… tot, tot”, îi spune Raţiu Simonei Gaci.
În plus, ulterior îi aduce acesteia aminte că APRON-ul s-a discutat inclusiv la întâlnirile cu Dragnea, dar „bineînţeles că pe nici una DRAGNEA nu semnează, pe nici o hârtie…”. „O făcut licitaţie la APRON 4? Când modul lor de operare nu ţi se pare că nu respectă nimic?”
„Da’ pe lege cum scrie, iubito?”
Într-o conversaţie telefonică cele două funcţionare încercau, la sfârşitul lunii martie, înainte de arestarea şefului Horea Uioreanu, să se lămurească cine a dat autorizaţiile pentru lucrările de la aeroport.
Raţiu îi aminteşte de câteva ori interlocutoarei sale, care se tot întreabă ce să facă să scoată cămaşa, că trebuie să facă ce spune legea („Ce spune legea, aia tre’ să faceţi, că n-ai altă alternativă”, „Da’ pe lege cum scrie, iubito?”). Ar fi amuzant dacă n-ar fi tragic faptul că Simona Gaci este, în continuare, persoana care îşi dă cu părerea în legătură cu legalitatea deciziilor luate de aleşii judeţeni. Oarecum trist e şi faptul că oamenii care semnează documentele legale ale judeţului au doar vag idee ce au iscălit şi ce nu.
„Aia-i infracţiune cât China”
„SIMO: No. Nu-ţi aduci aminte pe gardul perimetral sau pe ce… drum perimetral.
RAŢIU MARIANA: Drumul perimetral.
SIMO: Am dat noi…? Drum. Noi am dat autorizaţie sau primăria, la primărie?
(…)
RAŢIU MARIANA: Io aşa ţin minte, că în final noi am dat. O dat ANDA, ANDA MUREŞAN. De ce?
(…)
SIMO: S-a pus problema dacă să intrăm sau nu cu hotărâre. Preşedintele zicea să intrăm cu hotărâre. Da’ nu-i cazu’, nu avem de ce.
RAŢIU MARIANA: Păi nu mai trebe… da’ o modificat CF-ul ăla. Auzi că nu mai îi aia ce am aprobat noi.
SIMO: Exact. Asta ştiu şi eu. Exact asta i-am zis şi eu şi că nu-i mai cazu’ şi am verificat şi că nu… Îi prins în lista lor de investiţii din fonduri proprii, pe primii 3 ani e o sumă de 200.000.000 sau 2.000.000. No, deci că nu tre‘ să intrăm. Io tot asta am zis că nu tre să intrăm, dar acum ce trebe văzut dacă este sau nu contravenţie sau este infracţiune.
RAŢIU MARIANA: Păi aia-i infracţiune cât China.”
„Tu ştii foarte bine cât de mare îi găgăoaza”
În continuare, Mariana Raţiu o învaţă pe Simona Gaci cum să se ferească să fie scoasă responsabilă pentru astfel de ilegalităţi. Îi spune să se calmeze şi să nu-şi facă griji, pentru că nu a fost într-o poziţie din care se iau decizii. Gaci recunoaşte panicată că nu s-au obţinut aprobările necesare pentru drumul perimetral de la aeroport, dar Raţiu o asigură că acordul de mediu şi certificatul de urbanism sunt valabile pentru tot ce s-a lucrat la aeroport.
„RAŢIU MARIANA: Eu zic să nu te stresezi, tu eşti pusă în faţa unui fapt împlinit, tu invoci textul de lege, nu are decât să se ducă şi să zică că nu-i… nu-i infracţiune, că-i contravenţie. Înţelegi? Decât să taci, că pici tu c-ai ascuns aşa ceva. Într-un perimetru, tu îţi dai seama, SIMO?
SIMO: Îhî, îmi dau seama, numa’ că…
RAŢIU MARIANA: … tu ştii foarte bine cât de mare îi găgăoaza.
SIMO: Da’bineînţeles.
„Îl dai în gât”
RAŢIU MARIANA: Nu ştiu, PT-ul acela care ai văzut cum îi. Tu, îs cantităţile alea care sunt cum sunt. Deci, SIMO, până când, no. Acum, să mă ierte Dumnezo, da’ ce vină ai sau io sau DAN în toată chestia asta. Îţi spun eu, nu mai ascund nimic şi cu riscul să mă dea afară. Io m-am… Şi m-am şi decis.
(…)
Cine-o greşit să plătească, nu ăsta e moto-ul şefului nostru?
SIMO: Ba da.
RAŢIU MARIANA: Şi atunci tu de ce să-ţi iei alt moto? Nu faci rău la nimeni, tu nu mai… ţi-ai bătut joc de nimeni, tu nu ai spus nimănui tu fă aşa şi ca să… şi acum să zică că ţi-ai bătut joc de el şi acum îl… îl dai în gât.
(…)
Deci, trebe spus şi trebe spus în scris prin informare exact cum o făcut CLAUDIU, exact aşa să faci şi tu.
SIMO: Păi no, sigur că aş… o să…
RAŢIU MARIANA: Că atunci tu eşti acoperită că ai informat. Tu înţelegi, SIMO? Cât timp tu nu ai hârtie că ai informat, verba volant.”
Simona Gaci a urmat sfatul colegei sale şi a dat în gât, o săptămână mai târziu. Pe data de 3 aprilie 2014, a depus la DNA Cluj o plângere penală înregistrată cu numărul 632, împotriva propriului şef Horea Uioreanu.
„Acolo nu vedem, nu auzim avioanele”
Spre finalul conversaţiei din 26 martie, Mariana Raţiu propune o soluţie mai simplă, ca să scape amândouă de stresul de la Consiliul Judeţean:
RAŢIU MARIANA: Ne ducem acolo la tine în Someşeni şi facem o seră de căpşuni, că cică brazilienii vor căpşuni şi îi importăm şi… Acolo la ţară la cumnat…
SIMO: … ne stresează avioanele şi căpşunii se… din cauza zgomotului.
RAŢIU MARIANA: Ai dreptate, după aia se îmbolnăvesc.
SIMO: Şi…
RAŢIU MARIANA: Mergem atunci acolo la ţară la cumnatu-to.
SIMO: Acolo da. Acolo nu vedem… nu auzim avioanele.”
Proiecte fără creier, făcute pe genunchi
În memoriul elaborat de angajaţii de la Aeroport se arată că, deşi Cluj-Napoca a fost inclus, până la urmă, în proiectul european pentru transport intermodal, numai pe componenta aeriană, studiile necesare pentru acest proiect TEN-T nu s-au bucurat de sprijin la Consiliul Judeţean Cluj. Până în septembrie 2014 trebuie realizat primul apel către Comisia Europeană, dar mai multe adrese au trecut neobservate, cu toate că acest proiect poate aduce sume semnificative de bani europeni şi legând infrastructura aeriană de cea feroviară toţi agenţii economici din Cluj au de câştigat.
Simona Gaci arată în discuţia sa cu Mariana Raţiu că modul în care au fost gândite lucrările la proiectul TEN-T este ineficient. Potrivit acesteia, planul ar fi ca terminalul cargo de la aeroport să fie făcut în perioada 2016-2017, iar cel pentru CFR în următorii doi ani, urmând ca legătura dintre cele două să fie făcută în 2020, iar între timp toate acestea rămân nefuncţionale. Mariana Raţiu îi explică cum stă de fapt treaba: „Dacă nu sunt bani. O să ai intermodalul la finalul lui 2040. Nu contează că acela rămâne şi nu are utilitate. Trebuie făcut. Cum suma este foarte mare şi nu sunt bani, faceţi etapizat, nu contează că o faci fără creier. (…) Gândeşte-te că pentru lucrarea asta care e miliarde, asta nu o faci aşa pe genunchi, hai să o facem. Tu crezi că de aia o dat 2 mil euro Uniunea Europeană?”
