Uniunea Naţională a Judecătorilor din România dezaprobă afirmaţiile recente ale Preşedintelui României potrivit cărora “niciodată Justiţia vreunui stat al Uniunii Europene nu a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut Justiţia română românilor”, considerând că prin aceste afirmaţii Preşedintele României acordă un vot de blam colectiv nejustificat şi extrem de grav asupra judecătorilor acestei ţări.
Analizând contextul în care s-au făcut aceste afirmaţii, UNJR observă faptul că preşedintele ţării tinde să confunde instituţii şi probleme punctuale ale sistemului cu sistemul în sine, desfiinţând, astfel, prin declaraţii publice de o vehemenţă de neegalat, credibilitatea actului de justiţie efectuat zi de zi în instanţele de judecată din România şi creând o presiune inadmisibilă asupra acestora.
În decembrie 2010, Preşedintele României a adus pentru prima dată această acuzaţie în contextul criticilor activităţii foştilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu la adresa Justiţiei
La finele anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu există niciun sistem de justiţie din Uniunea Europeană care să fi făcut atâta rău vreunei ţări, cât rău a făcut Justiţia din Romania românilor. „Ştiu că dânşii (membrii CSM – n.r.) sunt foarte sensibili şi, probabil, consideră orice declaraţie a vreunui politician sau a preşedintelui ţării un amestec în treburile Justiţiei. Le spun că nu este niciun amestec, este obligaţia mea să veghez la bunul mers al Justiţiei. CSM a dus România acolo unde a dus-o privind credibilitatea. Nu există niciun sistem de justiţie din UE care să fi făcut atâta rău vreunei ţări, cât rău a făcut Justiţia din România românilor!”, a spus Băsescu.
Traian Băsescu a ţinut să menţioneze faptul că există membri ai CSM care au considerat că pot avea două mandate, însă ei nu au înţeles prevederile din lege potrivit cărora membrii nu pot avea mai mult de un mandat de 6 ani.
„Marea problemă este legată de CSM, unde s-a sperat că va fi respectată legea, mai ales alegerile în noul CSM. S-au făcut nişte interpretări discutabile care pun sub semnul întrebării legitimitatea câtorva membri ai CSM. Cei care n-au înţeles prevederea din lege că nu poate avea nimeni mai mult de un mandat de 6 ani la CSM. Sunt judecători care au considerat că dânşii pot avea două mandate. Pune sub semnul întrebării credibilitatea acestei instituţii. Cei trei membri ai CSM cu al doilea mandat nu au credibilitate şi acest lucru va fi marcat şi de CE şi de Justiţia românească”, a mai declarat şeful Statului.
În opinia preşedintelui, CSM a făcut rău românilor şi României din cauza nepăsării şi din dispreţ pentru interesul naţional.
„Au făcut-o din nepăsare, din credinţa că sunt Dumnezeu, din dispreţ pentru interesul naţional, nevoia românilor de a trăi într-o ţară în care sunt protejaţi de lege. Acest raport intermediar este răspunsul la o solicitare expresă, am contestat raportul din vară susţinând că a fost mult prea dur şi că se impune o reevaluare. Toate celelalte instituţii vor fi cotate pozitiv, mai puţin CSM-ul. Este greu de înţeles cum o instituţie formată din judecători face atât rău din punct de vedere al credibilităţii unei ţări. La judecători te aştepti la mult mai mult. Dar asta este! Avem o Justiţie independentă, care consideră că i se cuvine tot, iar de români nu-i pasă. Asta în condiţiile în care sunt foarte mulţi judecători dedicaţi meseriei lor dar, din păcate, în vârful lor e o structură care reprezintă Justiţia şi care face mult rău românilor şi României. Oricât s-ar supăra doamna Pivniceru sau doamna cu soţul arestat…Costiniu”, spunea, la acel moment, Traian Băsescu.
Reacţia UNJR la recentele acuzaţii
Întru-un comunciat primit pe adresa redacţiei din partea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, reprezentanţii acestei instituţii şi-au arătat îngrijorarea cu privire la cele mai noi atacuri ale preşedintelui la adresa Justiţiei, menţionând:
„Vineri, 10 iunie 2011, domnul preşedinte a avut o reacţie similară în contextul discuţiilor purtate de aderarea la Spaţiul Schengen, pornind de la probleme punctuale ridicate de activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – tergiversarea dosarelor de mare corupţie. Chiar dacă Uniunea Naţională a Judecătorilor din România recunoaşte vulnerabilităţile subliniate de preşedinte – antamându-le în mod public cu alte ocazii – nu poate trece cu vederea caracterul grav al unei culpabilizări colective.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă vârful sistemului judiciar şi este firesc ca problemele sale să fie vizibile. Nu considerăm însă că este firesc ca umbra aruncată de probleme, totuşi punctuale, ale vârfului sistemului să acopere eforturile făcute de ceea ce înseamnă corpul sistemului, baza sa, respectiv judecătorii ce judecă în mod profesionist anual sute sau mii de dosare, efort recunoscut în alte ocazii de însăşi Domnia Sa.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din Romania solicită ferm Consiliului Superior al Magistraturii să îşi îndeplinească rolul constituţional, acela de a apăra independenţa justiţiei.
În îndeplinirea acestui rol, CSM este obligat să asigure atât o selecţie transparentă şi obiectivă a judecătorilor la ICCJ, care să garanteze numirea unor judecători integri şi profesionişti, rezolvarea problemelor de integritate din sistem acolo unde este cazul, cât şi luări de poziţie ferme faţă de acuzaţii grave ale factorilor de decizie din România, mai ales atunci când acestea vin din partea Preşedintelui României.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România va respinge întotdeauna criticile şi afirmațiile fără temei, justificate exclusiv din raţiuni politice care ignoră munca judecătorilor, a procurorilor şi a personalului auxiliar din Justiţie, în ansamblu, generalizând regretabil derapaje punctuale şi transformându-le în eşecuri ale unui întreg sistem.”
BOX: Prevederile din Constituţia României privind Instanţele Judecătoreşti
ARTICOLUL 126
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.
Sabin Ripan
