Republica Moldova se confruntă cu separatismul şi în sud, în regiunea autonomă Găgăuzia, ale cărei autorităţi au întreprins recent acţiuni de nesupunere administrativă faţă de Chişinău, din cauza unei dispute pe tema limbii române.
Autorităţile găgăuze resping limba română şi creează, în felul acesta, un curent de opinie ostil faţă de tot ce este românesc, comentează Deutsche Welle, în pagina online.
Anul acesta, în sesiunea de bacalaureat, Ministerul Educaţiei de la Chişinău a impus condiţii mai rigide la examenul de limbă română. Prin urmare, fiecare al zecelea absolvent de liceu din autonomia găgăuză a Republicii Moldova a picat examenul la limba şi literatura română.
Administraţia locală a emis însă diplome proprii de bacalaureat din care a exclus disciplina limba română.
Această acţiune a fost apreciată de experţi ca "tendinţă de separatism", mai ales că a fost urmată de o altă decizie a autorităţilor de la Comrat de a boicota scrisorile oficiale ale Chişinăului, scrise în limba de stat.
Ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi, a declarat că diplomele emise de Adunarea Populară a Găgăuziei pentru liceeni din regiune, care nu au promovat examenul la limba şi literatura română, nu sunt valabile şi universităţile nu le vor accepta.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, consideră că atât Guvernul central de la Chişinău, cât şi autorităţile din regiunea autonomă Găgăuzia sunt responsabili de tensiunile lingvistice, conform unui interviu acordat postului Radio Europa Liberă.
Lupu recunoaşte că Guvernul central de la Chişinău nu a depus suficiente eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei elevilor din liceele aflate în Găgăuzia.
De asemenea, el a acuzat politicienii găgăuzi că practică "jocuri politice".
Preşedintele ţării a făcut un apel la calm, cerând o soluţie negociată între autorităţile găgăuze şi Ministerul Educaţiei.
