Peste 110 muzee din 77 de localităţi din România au pierdut sau sunt în pericol să îşi piardă sediile, potrivit unui studiu al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România. Pe lista muzeelor afectate cel mai pregnant de retrocedări se află și două instituții clujene: Muzeul de Artă și Muzeul Memorial Octavian Goga. Retrocedarea acestuia din urmă este pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Trei din patru clădiri retrocedate sunt monumente clasate ca fiind de importanţă naţională şi locală, arată raportul Reţelei Naţionale a Muzeelor din România. În majoritatea cazurilor, muzeele au fost nevoite să evacueze deja clădirea retrocedată prin hotărâre definitivă sau pot să o mai folosească încă contra unei chirii lunare.
În foarte puţine cazuri clădirile retrocedate au fost achiziţionate de administraţia publică pentru ca muzeul să poată funcţiona în bune condiţii, fără a fi ameninţat cu evacuarea la un moment dat şi pentru a proteja investiţiile deja făcute, se mai spune în studiu. În cazul clădirilor retrocedate, actualul proprietar este (29%) o persoană privată sau o firmă. În topul celor cărora li s-au retrocedat clădiri în care funcţionau muzee se numără organizaţii religioase (16%), Academia Română (5%), iar în 39% din cazuri actualii proprietari sunt necunoscuţi. Printre organizaţiile religioase care au recuperat deja clădiri care adăposteau muzee se numără Biserica Ortodoxă Română, Biserica Evanghelică, Biserica Catolică şi Biserica Reformată.
Sute de procese
Pe de altă parte, în cazul proceselor în curs, pericolul de retrocedare este extrem de mare, în multe cazuri fiind deja hotărâri judecătoreşti în acest sens, procesul fiind la Curtea de Apel. Potrivit studiului citat, muzeele sunt implicate în peste 400 de procese la curţile de apel şi tribunale, cărora li se adaugă procesele derulate la judecătorii. Printre cele mai afectate muzee, în ceea ce priveşte retrocedarea colecţiilor sau riscul de retrocedare, se numără: Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, Muzeul de Artă din Cluj, Muzeul Memorial „Octavian Goga”, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Muzeul Naţional de Istorie a României, din Capitală, se mai spune în studiul Reţelei Muzeelor.
Conform aceluiaşi studiu, în majoritatea cazurilor, colecţiile retrocedate ies din circuitul public. Gazeta de Cluj vă prezintă situația muzeelor despre care am mai scris, dintre care unul singur pare să vadă limanul.
Muzeul Literaturii, înlocuit cu PSD
Muzeul Naţional al Literaturii Române este închis, iar patrimoniul său, printre care manuscrise ale lui Lucian Blaga sau Mihail Sadoveanu, zace într-un depozit de la Casa Presei. Ghinionul instituţiei de cultură a fost că sediul său a fost retrocedat la jumătate de an după ce o altă clădire, în care şi-a desfăşurat activitatea în urmă cu jumătate de secol, a fost vândută la preţ promoțional către PSD.
Din 1970, şi până în luna august 2014, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), şi-a desfăşurat activitatea într-un sediu de pe Bulevardul Dacia. Ceea ce mulţi nu ştiu este că înainte, între 1957 şi 1970, acesta a activat în clădirea de pe Şoseaua Kiseleff nr. 10, cunoscută sub numele de Casa Toma Stelian. Ulterior, clădirea donată de Toma Stelian şi-a schimbat de mai multe ori destinaţia, până când a devenit, de peste 20 de ani, sediul central al PSD.
Muzeul de Artă se prăbușește sub greutatea instanțelor
Palatul Banffy, care adăpostește Muzeul de Artă a făcut obiectul a două procese de retrocedare în ultimii ani. Primul a fost finalizat prin respingerea pretenţiilor reclamantului, iar cel de-al doilea a fost admis, fiind vorba despre cel ar Paraschivei Roşca. Clădirea este într-o stare avansată de deteriorare, necesită multe lucrări de reconstrucţie şi reparaţii, costurile fiind evaluate la peste zece milioane de euro. A existat posibilitatea de a obţine aceste fonduri de la Uniunea Europeană pe baza unui proiect pe fonduri nerambursabile, însă singurul impediment pentru accesarea acestor bani a fost situaţia juridică a clădirii, în speță procesele de retrocedare.
La ÎCCJ pentru moștenirea lui Goga
Consiliul Județean Cluj a contestat cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia Curții de Apel București prin care s-a anulat actul de donaţie în favoarea statului român semnat de Veturia Goga privind Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea. Primul termen de dezbatere a recursului a fost fixat pentru data de 18 iunie, reprezentanţii judeţului urmând să ceară casarea deciziei instanţei bucureştene de apel şi recunoaşterea actului de donaţie.
Pe 16 decembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti a dat o sentinţă în favoarea celor trei moştenitori pe linie fraternă ai Veturiei Goga, soţia scriitorului şi omului politic Octavian Goga. Prin această decizie, Curtea practic retrocedează castelul de la Ciucea, în prezent complex muzeul aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, către Mureşeanu Florin Gheorghe, Mureşeanu Eugenia şi Mureşeanu Radu Pompiliu Marius. Aceştia se judecă cu statul român din anul 2005 pentru a anula actul de donaţie al Veturiei Goga, născută Mureşanu, care îndeplinea dorinţele soţului său de a transforma casa cumpărată de la Ady Endre în muzeu.
Luminița de la capătul tunelului
Unul din puținele muzee care ar putea fi ”scăpat” de închidere în urma retrocedărilor este cel al Farmaciei. Săptămâna trecută, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a votat exercitarea de către instituție a dreptului de preemțiune pentru cumpărarea unei părți din imobilul situat pe Strada Regele Ferdinand, la numărul 1, cunoscută drept Casa Hintz. Primăria vrea să cumpere partea care adăpostește Muzeul Farmaciei, cu o suprafață totală de 224,24 mp.
În luna aprilie, Direcția județeană pentru cultură Cluj a primit o adresă de la Gabor-Csaba Hintz, reprezentantul proprietarilor imobilului, care dorește să vândă întreaga clădire, cu o suprafață construită desfășurată de 868,94 mp, cu valoare de vânzare de un milion de euro. Neavând bani, cei de la Direcție au apelat la administrația locală.
