Muzeul de Artă din Cluj-Napoca este un alt muzeu care ar putea fi închis datorită revendicărilor. Gazeta de Cluj vă continuă serialul “Muzeele de lux ale Clujului, închise” prin care vă arată care sunt şansele ca revendicatorii să aibă chiar o legătură cu familia Banffy.
Oficialii Consiliului Judeţean Cluj au recunoscut pentru Gazeta de Cluj că în momentul de faţă situaţia clădirii Palatului Banffy din centrul municipiului Cluj-Napoca , care adăposteşte sediul Muzeului de Artă, este una incertă. Cornelia Trif, purtătoarea de cuvânt a consiliului, ne-a declarat că în momentul de faţă juriştii instituţiei scormonesc în toate arhivele de stat din România care să demonstreze diferit faţă de testamentul Paraschivei Roşca.
„Dacă reuşim să găsim o chichiţă, dacă nu mergem în continuare la arhive şi căutăm un act care să anulează testamentul cu care vine Paraschiva Roşca. De ani de zile se căuta în arhive. Ne ajută şi oamenii de la arhive pentru că şi noi stăm cam prost cu juriştii. Facem tot ce ne stă în putinţă. Sperăm să găsim ceva să păstrăm funcţionalitatea clădirii, nu numai pentru faptul că municipiul, judeţul merită o clădire de valoarea Palatului Banffy ca Muzeu de Artă, ci pentru că operele de artă pe care le adăposteşte în acest moment muzeul de artă merita un loc de expoziţie valoros. Nimeni nu a cerut o estimare a valorii clădirii, nici noi, şi nici moştenitorii. Ei nu au venit cu o cerere a unei sume de bani în schimbul moştenirii. Eu cred că este cea mai valoroasă clădire de baroc din Transilvania. Simplu fapt că este în picioare şi funcțională este cu adevărat o valoare. Putem asigura doar reparaţii curente. Ultima investiţie serioasă care s-a făcut în 2005-2006 când s-a schimbat sigla de pe acoperiş. Şi atunci a fost o adevărată problemă cu găsirea unei firme care să fie acreditată să lucreze pe monumente istorice. A fost problemă să găsim un anumit tip de ţiglă. Nu aveam voie să schimbăm ţigla decât cu una similară”, a explicat Cornelia Trif, purtătoarea de cuvânt a CJ Cluj.
„Noi avem fondul familiei Banffy care ar trebui cercetat. Acuma a fost ordonat fondul şi ar putea fi studiat. Dar şansele sunt teoretice numai pentru că noi avem arhiva veche a familiei Banffy şi nu ştiu dacă s-a ajuns la tranzacţiile din 1948. Noi avem fondul Banffy de pe la 1200 şi 1400. Sunt şi din sec XIX, începutul sec XX, dar nu ştiu dacă ajunge până atunci. Nu am studiat problema eu, însă şanse sunt foarte puţine teoretice. Doar ca să nu zicem că nu există nicio şansă. Atâta timp cât eu nu am cercetat fondul acesta, ci m-am uitat doar pentru perioada veche. Ştefan cel Mare a deţinut moşii la Cetatea Ciceului în Transilvania şi atunci familia Banffy se întindea până spre Ciceu. Am găsit o copie a unui document din sec XIX care era total necunoscută, adică se ştia de ea, se ştia teoretic că există acest document, că Ştefan cel Mare a trimis o scrisoare în Ardeal. Prima scrisoare s-a pierdut. Copia a a rămas. A doua s-a găsit şi e publicată. Prima am găsit-o acum. Am trimis-o la Iaşi să publice şi nu mi-a mai dat răspuns dacă a publicat materialul. A murit istoricul acela care a preluat. Sunt legături cu proprietatea de moşii din Transilvania. Fondul acesta este extrem de bogat. Îţi trebuie o viaţă să îl cunoşti bine. Documentele medievale sunt multe dintre ele publicate, dar îţi trebuie mult timp pentru că sunt documente extrem de bogate”, arată istoricul Vasile Lechinţan.
Unii istorici povestesc că nobilii din familia Banffy erau puţin cam nebuni şi din acest motiv au vândut acest palat. Mai ales datorită faptului că au vândut acest palat superb s-a ridicat această problemă, deşi majoritatea moşierilor vindeau proprietăţi în acea perioadă.
Cum începe istoria familiei Banffy
Istoria Palatului Banffy din Cluj-Napoca începe în 1774, când contele Gheorghe Banffy i-a comandat arhitectului german Johann Eberhard Blaumann ridicarea imobilului. 11 ani mai târziu, familia Banffy putea să se mândrească cu un castel baroc în adevăratul sens al cuvântului. În momentul de faţă, în incinta Palatului Banffy îşi are sediul Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Deşi puţini clujeni ştiu de existenţa Palatului Banffy şi a Muzeului de Artă, în incinta acestei clădiri istorice sunt “adăpostite” opere selective ale celor mai consacraţi artişti români: Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Thedor Pallady. Totuşi, din păcate, starea actuală a palatului nu este demnă de a găzdui operele acestor mari artişti. Imobilul este într-o stare avansată de degradare şi necesită reparaţii urgente. “Restaurarea şi refuncţionalizarea Palatului Banffy trebuie făcută urgent, ea trebuia începută deja. În ceea ce priveşte costurile, în urmă cu doi ani, le estimam la 10 milioane de euro, însă acum puteţi să vă gândiţi că au crescut preţurile, de la materialele necesare la salariile oamenilor care s-ar implica în acest proiect ”, a declarat Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă. Mai interesant este că muzeul putea obţine aceste fonduri de la Uniunea Europeană pe baza unui proiect pe fonduri nerambursabile. Singurul impediment pentru accesarea acestor fonduri a fost situaţia juridică a clădirii, în momentul de faţă pe rolul instanţelor fiind mai multe procese de retrocedare. Între 2005 şi 2007 s-a elaborate planul de reabilitare a Palatului Banffy. Totul era pregătit pentru depunerea proiectului de restaurare la Uniunea Europeană, însă situaţia juridică a imobilului nu a permis acest lucru. Ghinionul face ca aceste fonduri să nu mai fie disponibile în momentul de faţă. “Deocamdată, demersurile pe care le-am făcut pentru reabilitarea muzeului sunt blocate. Vom putea încerca să restaurăm şi să refuncţionalizăm cădirea de-abia după ce se clarifică şi partea juridică. Proiectul a început în 2005, iar în 2007 era deja gata. Anul trecut s-a încercat atragerea de fonduri structurale, însă a fost problema retrocedărilor. Liniile acelea s-au închis în 2008”, a explicat anterior Stegerean.
Tiberiu Hrihorciuc
