Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce a pronunțat o hotărâre pilot împotriva României, în anul 2010, a așteptat măsurile legislative din țara noastră, apreciind că situația proprietarilor de imobile naționalizate se va rezolva pe plan intern.
Multe dintre dosarele aflate la CEDO au fost suspendate, dar în România, în ultimii zece ani, nu s-au soluționat aceste probleme.
Prin urmare, instanța europeană a trecut la analizarea dosarelor și a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriașilor și nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală. În România, ei ar fi primit despăgubiri mai mici, în funcție de anumite grile notariale, în 5 tranșe anuale și cu multe diminuări aplicate de funcționarii ANRP.
Într-un studiu realizat de Asociația pentru Proprietate Privată (APP România) se evidențiază cauzele CEDO în care nerespectarea dreptului de proprietate a dus la condamnarea țării noastre, iar raportat la cuantumul total al despăgubirilor din anul 2020, peste 97% au fost sume atribuite în astfel de dosare.
Astfel, din 34.700.924 de euro (despăgubiri pe care România le are de plătit din condamnările de anul acesta), 33.874.800 de euro reprezintă sume stabilite în 10 hotărâri pronunțate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România.
