Raportul MCV realizat de către Comisia Europeană critică dur progresele neînsemnate ale României în cadrul mecanismului de cooperare si de verificare. Prin urmare, situația actuală a României, în ceea ce privește justiția și lupta anticorupție este dezastruoasă, considerată de către Executivul European: ”o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră”.
Concluzia Comisiei Europene după analiza situației din România
Comisia Europeană a elaborat în data de 22 octombrie un raport care vizează situația justiției și a luptei anticorupție din România, actualmente. În urma unei analize ample și a unei monitorizări continue realizate de membrii Comisiei, prin care se intenționa observarea evoluției țării noastre în privința aspectelor ce țin de justiție și luptă anticorupție. Rezultatul analizei a fost unul dezastruos și dur, poate cel mai dur de până acum pentru România.
România a primit și în anul 2018 anumite recomandări din partea Comisiei Europene pe care însă nu le-a pus în practică. „În repetate rânduri, rapoartele MCV au atras atenția asupra presiunii la care sunt supuși magistrații și instituțiile judiciare ca urmare a atacurilor publice din partea politicienilor și a presei. De la începutul anului 2018, aceasta situație s-a înrăutățit pe fondul acțiunilor întreprinse de autoritățile responsabile cu anchetarea disciplinară și penală a magistraților. Direcția Națională Anticorupție și Parchetul General sunt de mult timp supuse unor presiuni deosebite în această privință. În perioada de referință s-a înregistrat, de asemenea, o creștere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt.
Guvernul a transmis Curșii Constituționale două cereri de soluționare a unor conflicte juridice de natura constituțională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor de judecata în cauzele penale. În plus, Inspecția Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva președinței sale, iar Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcție. Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul.
Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o noua președintă a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ să își păstreze independența și profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Aceste evoluții confirmă evaluarea efectuată de Comisie în raportul din noiembrie 2018, conform căreia Consiliul Superior al Magistraturii nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficace, în măsură să apere independența instituțiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni”.
12 recomandări pentru România în raportul MCV al Comisiei Europene
Recomandarea 1: Crearea unui sistem robust și independent
Instituirea unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de top, bazat pe criterii clare și transparente și pe sprijinul Comisiei de la Veneția.
Recomandarea 2: Obligativitatea respectului reciproc între instituții
Codul de conduită pentru parlamentari care se dezvoltă acum în Parlament trebuie să includă dispoziții clare privind respectul reciproc între instituții și lămurind că parlamentarii și procesul parlamentar ar trebui să respecte independența sistemului judiciar. Un cod similar de conduită ar putea fi adoptat pentru miniștri.
Recomandarea 3: Reforma Codurilor penale din România ar trebui încheiată
Etapa actuală a reformei Codurilor penale din România ar trebui încheiată, Parlamentul urmând să își propună planurile de adoptare a amendamentelor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii șiÎnalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a se asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a dispozițiilor rămase din Codul de procedură civilă poate fi respectat.
Recomandarea 4: Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența deplină
Pentru a îmbunătăți în continuare transparența și predictibilitatea procesului legislativ și pentru a consolida garanțiile interne în interesul ireversibilității, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența deplină și să țină cont în mod corespunzător de consultările cu autoritățile și părțile interesate în procesul decizional și legislativ. activitate privind Codul penal și Codul pentru proceduri penale, privind legile privind corupția, legile integrității (incompatibilități, conflicte de interese, avere nejustificată), legile justiției (referitoare la organizarea sistemului de justiție) și ale Codului civil și Cod pentru proceduri civile, care se inspiră din transparența procesului decizional instituit de Guvern în 2016.
Recomandarea 5: Dezvoltarea unui sistem de monitorizare intern
Guvernul ar trebui să instituie un plan de acțiune adecvat pentru a aborda problema punerii în aplicare a deciziilor judecătorești și aplicarea jurisprudenței instanțelor de către administrația publică, inclusiv un mecanism de furnizare a statisticilor corecte care să permită monitorizarea viitoare. De asemenea, ar trebui să dezvolte un sistem de monitorizare internă care implică Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi, pentru a asigura implementarea adecvată a Planului de acțiune.
Recomandarea 6: Managementul judiciar strategic să asigure Planul de acțiune
Managementul judiciar strategic, adică ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul general ar trebui să asigure punerea în aplicare a Planului de acțiune, astfel cum a fost adoptat și pus în aplicare public comun comun. raportarea cu privire la punerea în aplicare a acesteia, inclusiv soluții la problemele lipsurilor de grefier, instanța de muncă excesivă și întârzierile în motivarea deciziilor.
Recomandarea 7: Includerea unei strategii de informare
Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să pregătească un program colectiv pentru mandatul său, inclusiv măsuri pentru promovarea transparenței și responsabilității. Ar trebui să includă o strategie de informare, cu întâlniri deschise periodice cu adunări de judecători și procurori la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și organizații profesionale și să stabilească raportări anuale care să fie discutate în adunările generale ale instanțelor și procurorilor.
Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT
Asigurați intrarea în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să stabilească raportări privind verificările ex-ante ale procedurilor de achiziții publice și monitorizarea acestora, inclusiv verificări ex post, precum și cazuri de conflicte de interese sau corupție descoperite și organizarea dezbaterilor publice, astfel încât guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă să fie invitate să răspundă.
Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să fie transparent
Parlamentul ar trebui să fie transparent în procesul decizional cu privire la urmărirea deciziilor finale și irevocabile privind incompatibilitățile, conflictele de interese și averea nejustificată împotriva membrilor săi.
Recomandarea 10: Ridicarea imunității membrilor Parlamentului
Adoptarea criteriilor obiective pentru a decide și a motiva ridicarea imunității membrilor Parlamentului, pentru a contribui la asigurarea că imunitatea nu este utilizată pentru a evita investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. Guvernul ar putea, de asemenea, să ia în considerare modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la timpul în funcție. Acești pași ar putea fi ajutați de Comisia de la Veneția și GRECO. Parlamentul ar trebui să înființeze un sistem care să raporteze periodic asupra deciziilor luate de camerele sale cu privire la cererile de ridicare a imunităților și ar putea organiza o dezbatere publică pentru ca Consiliul Superior al Magistraturii și societății civile să poată răspunde.
Recomandarea 11: Continuarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție
Continuați să implementați Strategia Națională Anticorupție, respectând termenele stabilite de guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare a implementării efective a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv statistici privind incidentele de integritate în administrația publică, detalii despre procedurile disciplinare și sancțiuni și informații privind măsurile structurale aplicate în zonele vulnerabile).
Recomandarea 12: Confiscarea și administrarea bunurilor infracționale.
Asigurați-vă că Agenția Națională pentru Gestionarea Activelor Confiscate este operațională, completă și eficientă, astfel încât săpoată emite un prim raport anual cu informații statistice fiabile despre confiscarea bunurilor infracționale. Agenția ar trebui să pună în aplicare un sistem care să raporteze în mod regulat la dezvoltarea capacității administrative, să conducă la confiscarea și administrarea bunurilor infracționale.
Ce este MCV?
Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) este o măsură de salvgardare invocată de Comisia Europeană atunci când ea consideră că un nou stat membru sau un stat care este în curs de aderare la Uniunea Europeană nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul negocierilor de aderare în domeniile ariei de libertate , securitate și justiție sau de politică a pieței interne.
Comisia Europeană elaborează rapoarte MCV în urma unei analize și a unei monitorizări, pe baza mai multor surse de informații: guvernul României, reprezentanța CE, misiunile diplomatice ale statelor membre în România, organizațiile societății civile, diferite asociații internaționale, rapoartele experților independenți și alte surse.
