Anul viitor, România va face parte, alături de Bulgaria și Croația, din spațiul Schengen. Însă acceptarea acestor două spații de către oficialii Uniunii Europene este posibilă nu datorită securizării frontierelor, așa cum ar fi fost normal, ci într-un sistem de barter politic: noi oferim spațiu de desfășurare tactică aproape de granița Rusiei, ei ne lasă să ne circulăm liber prin spațiul Schengen. La pachet, vine traficul de droguri, de carne vie și imigranți. Însă, și până acum aceste roți infracționale mergeau ca unse pe fundalul politic. De altfel, România îndeplinește condițiile de azi de aproximativ 10 ani.

Ca niciodată, Comisia Europeană a invitat Consiliul European să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

În cazul României, Comisia constată că ”dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională”.

Cu toate acestea, în Constanța, cel mai mare port din România, funcționează un singur scaner pentru containere, în situația în care portul este tranzitat anual de aproximativ 400.000 de containere, la care se adaugă și vehiculele aferente acestora. Mai există un scaner de acest tip, dar nu poate fi folosit pentru că este stricat.

În urmă cu trei ani, sistemul de supraveghere din zona Mării Negre s-a defectat chiar în noaptea în care a trecut frontiera un transport cu două tone de cocaină. Norocul polițiștilor și ghinionul traficanților a fost că una dintre șalupe s-a blocat pe o limbă de nisip, astfel că poliția a reușit să pună mâna pe aproximativ jumătate din cantitatea de cocaină care eșuase.

Anul trecut, un avion ucrainean burdușit cu țigări și marfă de contrabandă a trecut granița fără să apară pe radare, în situația în care o patrulă a Poliției de Frontieră l-a văzut cu ochiul liber și a atras atenția Forțelor Aeriene. În România nimeni nu a luat nicio atitudine, avionul fiind prins de ucraineni.

De asemenea, rețelele de trafic de persoane indiferent de mărimea lor trec, de cele mai multe, ori nestingherite prin punctele de trecere a frontierei sau prin locuri secrete.

Or, toată această ”vânzoleală” se traduce prin corupție. Suplimentar, ca un garant al acestei situații, președintele Iohannis a promulgat de curând pachetul legislativ denumit generic Legile Justiției fără să mai aștepte recomandările Comisiei de la Veneția. Pachetul legislativ este o mână de ajutor întinsă corupției din România.

Corupția din spațiul Schengen are etichete mai sclipitoare

”România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării. Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai bine de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind ridicarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, precum și în vederea consolidării încrederii reciproce și în semn de recunoaștere a evoluției normelor Schengen din 2011, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului în martie 2022. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază de voluntariat, sub coordonarea Comisiei, pentru a examina aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.”, arată raportul Comisiei Europene.

În data de 8 decembrie, sub conducerea președinției cehe Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.

BOX

Fără să vrea, România a ajuns în Schengen

La 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a emis un aviz pozitiv cu privire la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația. La 18 octombrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care invită Consiliul să permită României și Bulgariei să adere la spațiul Schengen.

 Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen trebuie luată cu unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie.

După ce Olanda a cerut ”investigații suplimentare” despre statul de drept și corupția din România, și opoziția politică din Suedia s-ar opune aderării țării noastre la Schengen, scrie cotidianul suedez Dagens Niheter. Guvernul minoritar nu are sprijin în Parlamentul de la Stockholm și urmează să înregistreze prima înfrângere în Legislativ. Atât social-democrații, cât și democrații suedezi se opun propunerii de extindere a spațiului Schengen.

Buldogul de la graniță

De peste 10 ani, ițele și sforile din jurul afacerilor care au loc la frontieră sunt trase de un ”grup organizat” cristalizat în jurul fostului ministru de Interne, Vasile Blaga.

Acum, că ministerul de resort este condus de Lucian Bode, șeful Poliției de Frontieră este Comisarul-șef Victor Ștefan Ivașcu. Însă el deține funcția prin împuternicire. Anterior a fost director adjunct al Direcției Generale Anticorupție, însă postul care l-a propulsat pe traiectorie a fost de consilier la cabinetul ministrului Bode.

Însă, ca în multe situații, adjunctul deține cheile instituției. Această funcție este ocupată de Liviu Bute care și el, la rândul lui, a condus pentru o perioadă de timp Poliția de Frontieră. Iar Bute face parte din aripa ”ortodoxă” a liberalilor în care Vasile Blaga este ”sforarul”.

În urmă cu câțiva ani, procurorii anticorupție creionau o adevărată rețea în cadrul căreia se colectau, în sistem piramidal, șpăgile și taxele de protecție din vămi și punctele de trecere a frontierei. În dosar a fost identificată și o ”regină” pe care sursele judiciare au identificat-o ca fiind în persoana fostului ministru de Interne.

În mod oficial, operațiunea s-a numit  ”Vămi curate” însă la finalul ei nimeni nu a fost pus sub acuzare sau trimis în judecată.

1 COMENTARIU

  1. Gogule, „Ministrul de Interne din Austria anunță că se opune intrării în Schengen a României”, la alegere: https://www.google.ro/search?hl=ro&source=hp&biw=&bih=&q=ministrul+de+interne+austriac+se+opune+intrarii&iflsig=AJiK0e8AAAAAY3jstSgehBc-Go1APPjeezYxkPA02me1&gbv=2&oq=ministrul+de+interne+austriac+se+opune+intrarii&gs_l=heirloom-hp.13..0i30i546j0i546j0i30i546j0i546.2600.37297.0.38680.47.40.0.7.7.0.209.6901.0j37j3.40.0….0…1ac.1j4.34.heirloom-hp..0.47.7015.S7jeCIQQTgM

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here