Aflat într-o vizită în Valea Timocului, ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, a anunţat în deschiderea Congresului anual al Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români că a fost demarat un proiect pilot pentru educaţia în limba română în şcolile din regiune, iar din toamnă această iniţiativă ar putea fi extinsă.
Vestea cea bună pentru comunitatea românească din Valea Timocului, care a reclamat în mod repetat abuzuri ale autorităţilor şi încălcări ale drepturilor fundamentale ale minorităţii române, a fost cu atât mai surprinzătoare pentru ministru, cu cât orele de limba română trebuiau să înceapă de luni, 8 aprilie. Organizaţiile româneşti, împreună cu şcolile incluse în proiectul pilot de predare a limbii române au demarat mai devreme lecţiile, pentru a inaugura această iniţiativă în prezenţa oficialilor români.
Ministrul a anunţat la deschiderea FIJR că, până în luna iunie, la încheierea acestui semestru, se va desfăşura proiectul pilot pentru predarea limbii române în şcolile din Timoc, urmând ca din luna septembrie, acesta să fie extins şi permanentizat. În prezent, 1617 copii sunt înscrişi la aceste cursuri, care se desfăşoară de două ori pe săptămână, însă reprezentanţii românilor din Timoc spun că există de fapt în jur de 2000 de doritori. Proiectul va fi monitorizat de autorităţile române şi sârbe, urmând ca pe baza evaluării realizate în cursul verii să se decidă amploarea implementării sale mai departe în şcolile din localităţile sârbe în care trăiesc români.
Demarat în prezenţa oficialilor români
”Deocamdată suntem la debutul acestei campanii şi întâmplarea fericită a făcut ca eu să mă pot afla pe 5 aprilie într-o astfel de şcoală, într-un liceu din Zajecear, în care cursurile de limba română erau în plină desfăşurare. Am discutat atât cu inspectorul şcolar al regiunii Zajecear cât şi cu directorul şcolii, am avut ocazia să înţelegem care este modul de derulare a acestui proiect pilot. După această perioadă de două luni şi jumătate cât va ţine proiectul pilot am convenit că vom face o trecere în revistă, o evaluare a modului cum s-a desfăşurat acest proiect pilot tocmai pentru a ne pregăti pentru faza a doua care va începe în septembrie, la debutul anului şcolar 2013 – 2014”, a declarat ministrul Cristian David într-un interviu acordat Timoc Press.
Vestea a fost bine primită în comunităţile de români. Asociaţia Studenţilor Timoceni, care a cerut în mod repetat reintroducerea limbii române în şcolile din comunităţile minorităţii române din Serbia, a salutat această iniţiativă.
„Din data de 05.04.2013 copiii din Zaicar, Bor și Negotin au început să învețe limba română, după 180 de ani de când aceasta nu s-a vorbit în şcolile din Estul Serbiei. Această zi este istorică pentru cei din Valea Timocului. Este vorba de programul pilot care se va derula între lunile aprilie – iunie, acest program este susţinut de către Consiliul Național al Minorității Române și Ministerul Educaţiei din Serbia.
Urmează ca din septembrie să înceapă introducerea limbii române și învățarea acestei limbi facultativ la şcolile din Kladovo, Boljevac, Majdanpek, unde s-au înscris 1617 de copii și liceeni din Valea Timocului după datele Direcției Şcolare din Zaicar.
Semnături pentru educaţia românilor
Acesta este rezultatul tuturor asociaților românești din Valea Timocului care au purtat o adevărată luptă în ultimii ani pentru obținerea dreptului la învăţământ în limba maternă, să ne amintim de primele semnături din 2004, 2006, 2009, unde s-a obținut și aprobarea Ministrului Educației din Serbia și 2012 unde împreună cu Domnul Viorel Dolha am încurajat pe frații noștri și reprezentanții asociaților să nu piardă speranța și să adune semnăturile. Şi în acest moment cei de la Asociaţia „Părinţi” strâng semnături de la părinţii care vor ca micuţii lor să înveţe româna la şcoală. Sperăm ca acest număr de 1617 se va ridica la două mii în întreaga Serbia de Est, împreună cu semnăturile din Valea Moravei. Faptul că s-a prelungit programul în limba română la televiziunea regională din Bor este încurajator pentru noi. Aceste lucruri ne arată că Serbia a trecut de criza minoritară care a lovit-o în ultimii ani și ușor se apropie de aderarea sa în Uniunea Europeană și de spiritul European pe care noi îl susținem. Sunt absolut convins că Serbia are competența și experiența ca să rezolve și al treilea drept fundamental, al unei minorități care se referă la slujba în limba maternă, ca Sfântul nostru Părintele Boian Aleksandrovic cu preoții săi să țină slujba liniştit şi Protopopiatul să fie recunoscut. Depinde de instituțiile ţării mamă, să se implice în continuare prin comisii de prietenie între România și Serbia şi pentru depăşirea acestor probleme dintre două ţări care au foarte bune relațiile bilaterale. De asemenea, noi vom monitoriza ceea ce se întâmplă în Estul Serbiei și vom informa instituțiile despre tot cea ce se întâmplă”, arată Asociaţia Studenţilor Timoceni într-un comunicat de presă.
Diana Gabor
