Românii din Valea Timocului, divizaţi de interesele… românilor

Evenimentele organizate de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj şi TVR Cluj în valea Timocului în 24-26 mai au reuşit să evidenţieze nu doar spiritul care îi leagă pe toţi românii, indiferent de care parte a graniţei s-ar afla, ci şi conflictele dintre liderii numiţi sau autoproclamaţi ai comunităţii din Serbia. Dacă până acum „omul negru” erau cei care susţineau că vlahii nu sunt români, diferitele interese ale celor care susţin că luptă pentru recunoaşterea drepturilor minorităţii române au reuşit să divizeze comunitatea, cu riscul de a compromite cauza susţinută până acum.

La scurt timp după vizita clujenilor în Serbia, la Niş, o delegaţie a Consiliului Europei care monitorizează Serbia în privinţa respectării drepturilor minorităţilor s-a întâlnit cu lideri ai românilor din Timoc. Potrivit Romanian Global News, liderii românilor timoceni au subliniat încă o dată modalităţile prin care statul sârb alege să trateze aceste comunităţi ca pe un grup de cetăţeni de rangul al doilea.

Astfel, deşi românii din Timoc se ridică, potrivit datelor neoficiale vehiculate de liderii comunităţii, la peste 300.000, acestora le lipsesc drepturi elementare ca educaţia în limba maternă, posibilitatea de a-şi practica religia în limba română sau de a avea instituţii de presă care să publice în graiul lor. În plus, cei care îşi cer drepturile au făcut în repetate rânduri obiectul unor anchete ale autorităţilor sârbe.

Cu jalba la împărăţie

Potrivit sursei citate, se pare că delegaţia europeană nu ştia nimic despre dimensiunile acestei comunităţi minoritare şi nici despre abuzurile împotriva acesteia. Aceasta cu toate că Înaltul Comisar European pentru Minorităţi Naţionale Knut Vollebaek a întreprins mai multe vizite în această comunitate şi chiar a presat sârbii să încheie un acord cu partea română pentru a se angaja că îşi respectă obligaţiile.

La întâlnirea cu delegaţia Consiliului Europei au fost prezenţi Părintele Boian Aleksandrovic, protopop al Daciei Ripensis şi vicar al Văii Timocului, căruia Consiliul Judeţean a decis recent să-i confere titlul de cetăţean de onoare, Duşan Pârvulovic, din partea Comitetului pentru Drepturile Omului, Zavişa Zurz, preşedintele Asociaţiei „Ariadnare Filum” şi Iasmina Glisici, vicepreşedinte al Asociaţiei Iniţiativa culturală a rumânilor din Serbia de răsărit, pentru copiii care vor să studieze în limba română.

În schimb, la evenimentul organizat de CJ Cluj, liderii comunităţii române nu au fost la fel de bine coalizaţi. În timp ce părintele Boian Aleksandrovici, un excelent ambasador al românilor din Timoc, care vorbeşte neobosit despre problemele cu care se confruntă aceştia, a arătat în cadrul predicii de la slujba difuzată în premieră în direct de la Malainiţa că suntem cu toţii parte a aceluiaşi popor, indiferent dacă ni se spune vlahi, rumâni sau români, alţi reprezentanţi ai acestei comunităţi au ales să lipsească de la evenimente, în semn de protest faţă de prezenţa consulului general al României la Zaicear, Iulian Niţu, şi a unor „agenţi de influenţă sârbi”.

„Vizita salutară a Preşedintelui CJ Cluj a fost cât pe ce să eşueze ca urmare a prestaţie lamentabile a consulului României la Zaicear, Iulian Niţu, care în prima fază aranjase cu informatori ai securităţii sârbe ca spectacolul să se desfăşoare la monumentul ostaşului sovietic din satul românesc Văiuga, primul sat din Serbia ocupat de Armata sovietică. Aranjamentul a fost dejucat ca urmare a intervenţiei de la Bucureşti unde se aflase de problemă, iar spectacolul a avut loc în final la Clodova. De altfel, ca urmare a proastei organizări de către consul, primarul din Cladova nu l-a primit pe Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Horia Uioreanu”, scrie Romanian Global News

Boicot inexplicabil

Situaţia a stat, însă, altfel. Schimbarea locaţiei a fost decisă din considerente obiective de către reprezentanţii TVR Cluj, care au hotărât într-un final să aleagă de pe lista posibilelor locaţii pentru filmări, realizată prealabil în cadrul unei vizite de documentare, centrul oraşului Cladova, unde exista nu doar o scenă potrivită pentru spectacolul folcloric, dar şi posibilitatea de a oferi un crâmpei de folclor românesc locuitorilor din orăşelul cu populaţie preponderent românească. E adevărat că la evenimentele din centrul oraşului Cladova au fost prezenţi cameramani şi fotografi necunoscuţi presei locale, bănuiţi de cei prezenţi că ar reprezenta autorităţile sârbe, care stau cu ochii pe acţiune a românească de pe teritoriul lor.

Însă de la a recunoaşte supravegherea atentă a securiştilor sârbi până la a numi reprezentanţii asociaţiilor româneşti agenţi de influenţă ai securităţii sârbe e drum lung. Cei care au apărut în emisiunile difuzate de TVR Cluj au fost Boian Barbuţici, de la „Iniţiativa Românilor din Serbia”, şi Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei „Dunărea”, iar fiecare dintre ei a vorbit despre aceleaşi probleme ridicate de reprezentanţii românilor din Serbia menţionaţi mai sus, la întâlnirea lor cu oficialii europeni, subliniind sinonimia termenilor vlah şi român.

Acelaşi corespondent al RGN arată că Horea Uioreanu s-a întâlnit cu câteva organizaţii româneşti din Valea Timocului, „unele doar organizaţii „bidon”, pentru a afla în ce mod se poate implica Consiliul Judeţean Cluj pentru a-i ajuta direct sau prin cele 43 de societăţi subordonate pe românii din Valea Timocului”. La masa rotundă au participat, arată CJ Cluj, „consulul general al României la Zaicear, Iulian Niţu, şi liderii a 11 asociaţii ale românilor, adică mai bine de jumătate din cele existente în momentul de faţă pe întreg teritoriul statului sârb”. Cealaltă jumătate a lipsit voit de la discuţii, invitaţiile fiind trimise şi altor organizaţii decât cele prezente, astfel că a reclama prezenţa unor „falşi” reprezentanţi este superfluu.

Conturarea a două tabere, în jurul reprezentanţilor autorităţilor române în Serbia, respectiv împotriva lor, este cel puţin surprinzătoare, având în vedere faptul că până acum duşmanul lor comun erau într-adevăr ”agenţii de influenţă sârbă”, care înfiinţau organizaţii ale ”vlahilor”, pentru a promova politica de deznaţionalizare a regimului Tadici. Însă în momentul în care aceştia sunt asmuţiţi unii împotriva celorlalţi, acei securişti sârbi sunt primii care au de câştigat, iar cauza românilor timoceni va avea de suferit.

FIJR, din nou în Serbia

Reprezentanți ai Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR) au luat parte la evenimentele organizate de CJ și TVR, întărind astfel legătura cu ziariștii și comunitatea română din Serbia. La aproape două luni de la cel de-al patrulea congres internațional al jurnaliștilor de limba română, care a avut loc la Donji Milanovac, tot în Serbia, FIJR reiterează misiunea sa de promovare a intereselor minorităților române din afara granițelor și de susținere a presei de limba română, care face cunoscute doleanțele acestora. Președintele FIJR, Romeo Couți, este, alături de președintele CJ, inițiatorul evenimentelor din Cladova, prin TVR Cluj, instituție care a realizat în ultimele luni o mediatizare fără precedent a situației românilor din Serbia.

Diana Gabor