În ultimele 18 luni relaţiile Rusiei cu Occidentul, pe fondul crizei din Ucraina, s-au deteriorat considerabil, mai ales pe plan militar, chiar dacă NATO şi Rusia, ca actori principali în acest conflict, vor să sublinieze că exerciţiile lor militare au doar o natură defensivă. Atât exerciţiile NATO cât şi exerciţiile trupelor ruseşti arată că fiecare actor se antrenează în funcţie de capacitatea militară a celuilalt, şi cel mai probabil are deja planuri de război bine conturate, se arată într-un studiu al Reţelei Europene de Leadership (ELN).
În ultimele 18 luni relaţiile Rusiei cu Occidentul, pe fondul crizei din Ucraina, s-au deteriorat considerabil, mai ales pe plan militar, chiar dacă NATO şi Rusia, ca actori principali în acest conflict, vor să sublinieze că exerciţiile lor militare au doar o natură defensivă. Atât exerciţiile NATO cât şi exerciţiile trupelor ruseşti arată că fiecare actor se antrenează în funcţie de capacitatea militară a celuilalt, şi cel mai probabil are deja planuri de război bine conturate, se arată într-un studiu al Reţelei Europene de Leadership (ELN). Studiul atrage atenţia asupra faptul că profilul exerciţiilor militare s-a schimbat. În opinia autorilor, această realitate joacă un rol important în actualul climat tensionat din Europa. Un aspect al confruntării dintre cei doi actori este jocul politic periculos şi instigator al Rusiei care a condus la multe întâlniri militare între forţele sale şi trupele NATO, în ultimele 15 luni.
Două simulări de război
Potrivit studiului, un alt aspect al conflictului este redat de teatrul operativ al celor doi actori care a crescut şi de mărimea exerciţiilor militare efectuate de Rusia şi de NATO împreună cu partenerii săi din zona euro-atlantică de la începutul crizei din Ucraina. Pentru a ajuta publicul şi comunitatea politică în înţelegerea realităţilor acestui nou mediu de securitate incert din Europa, Reţeaua Europeană de Lidership a pregătit două mape interactive care prezintă în detaliu anatomia a două exerciţii militare recente. „Primul ar fi un exerciţiu de anticipaţie rusesc realizat în martie 2015, care a reunit 80.000 de militari. Aceasta a început ca o operaţiune în nord concentrată în principal pe Flota de Nord. Exerciţiul a fost rapid extins pentru a cuprinde întreagă Federaţie Rusă, trasând unităţile în baza celor patru unităţi militare ruseşti. Amploarea acestui exerciţiu şi distribuţia geografică a acesteia înseamnă în mod clar un război simulat cu NATO, condus de SUA”, descriu autorii studiului. În ceea ce priveşte al doilea exerciţiu, studiul aminteşte de exerciţiul NATO Allied Shield desfăşurat în luna iunie în 2015, care a fost compus din patru exerciţii militare distincte care au loc de-a lungul flancului estic al alianţei, cu un personal militar de 15.000 de soldaţi proveniţi din 19 state membre şi trei state partenere NATO. „Aceste exerciţii au inclus un exerciţiu naval major în Marea Baltică, operaţiuni de asalt pe apă şi pe uscat în Suedia şi Polonia, manevre cu diferite arme şi alte angajamente de forţă convenţionale care conturează clar strategia aviatică americană în statele baltice şi Polonia. Exerciţiul Allied Shield a însemnat prima detaşare a trupelor Very High Readiness Joint Task Force (VJTF) care au fost create pentru incursiuni terestre. Această activitate a fost destinată în mod clar pentru a simula operativitatea forţelor NATO în contextul unei crize militare sau a unei confruntări cu Rusia undeva în regiunea Mării Baltice”, relatează autorii studiului.
NATO şi Rusia, război inevitabil?
Studiul demonstrează faptul că trupele NATO şi cele ruseşti se antrenează în funcţie de capacitatea militară a celuilalt, şi cel mai probabil nutresc planuri practice de război. Acest lucru se întâmplă în timp ce, purtătorii lor de cuvânt susţin că aceste operaţiuni sunt orientate împotriva unor adversari ipotetici, dar natura exerciţiilor militare şi nivelul la care se desfăşoară exerciţiile militare indică altceva: Rusia se pregăteşte pentru un conflict cu NATO, iar NATO se pregăteşte pentru o posibilă confruntare cu Rusia. Autorii studiului subliniază că analiza ELN nu sugerează că conducerea politico-militară a celor doi actori a luat deja decizia de a merge la război sau că un conflict militar este inevitabil. Analiza atrage atenţia asupra profilului exerciţiilor militare ca a suferit schimbări în ultimul timp. „Punctul central al exerciţiilor militare se concentrează asupra zonelor care sunt vulnerabile din punct de vedere militar. NATO se concentrează pe statele baltice şi Polonia, în timp ce Rusia este interesată în primul rând de regiunea arctică, de Kaliningrad şi de Crimeea. Rusia mai este atentă şi la graniţa sa cu Estonia şi Letonia, de asemenea, state membre NATO”, notează autorii.
Exerciţiile militare şi dilema de securitate
”Instruirea militară, deşi la scară diferită are un număr de caracteristici similare: mobilizarea rapidă şi redistribuirea forţelor pe distanţe lungi, menţinând în acelaşi timp capacitatea militară în unităţile de bază de unde se porneşte detaşarea trupelor. Forţele terestre sunt susţinute de forţele aeriene şi navale care efectuează operaţiuni comune concepute pentru a obţine superioritatea în spaţiul aerian şi maritim. Odată ce forţele au fost detaşate pe teatrul de operaţiuni, activităţile desfășurate la sol implică un amestec complex de exerciţii militare”, descriu autorii. Deteriorarea relaţiei politice dintre NATO şi Rusia pare a determina o filosofie de tipul acţiune şi reacţie în paradigma exerciţiilor militare. Potrivit studiului, acest lucru implică o dinamică periculoasă din două motive: „În primul rând, în timp ce un actor poate urmări acţiuni de consolidare, descurajare şi pregătire pentru acţiuni defensive, celălalt actor poate percepe aceleaşi exerciţii ca pe o provocare. Astfel, criza se agravează. În climatul actual de neîncredere, exerciţiile pot hrăni a incertitudine la nivel global. Această incertitudine este agravată şi creează un orizont de imprevizibilitate atunci când exerciţiile nu sunt anunţate în prealabil, aşa cum este cazul unui număr de exerciţii ruseşti. În al doilea rând, un alt efect al creşterii activităţii militare îl reprezintă disensiunile dintre unităţile militare ruseşti şi cele occidentale. Aceste întâlniri sunt atent supravegheate de fiecare actor”, subliniază autorii.
Recomandări pentru echilibru
Studiul conţine mai multe recomandări având în vedere noile realităţi şi efecte produse de schimbarea arhitecturii exerciţiilor militare. Prima recomandare se referă la nevoie de creştere a comunicării dintre NATO şi Rusia la nivel de agendă a exerciţiilor militare. Studiul aminteşte de decizia recentă a Secretarului General al NATO de a oferi Rusiei o listă de exerciţii militare majore planificate pentru restul anului 2015 reprezintă un pas important în această direcţie, pe care autorii îl apreciază ca fiind corect. Experţii subliniază necesitatea unei reciprocităţi a acestei comunicări. A doua recomandare se referă la faptul că ambele părţi ar trebui să utilizeze canalele OSCE cât mai mult posibil, împreună cu catalogul existent de Încredere şi Măsuri de Consolidare a Securităţii (CSBM) incluse în Documentul de la Viena, pentru a ameliora climatul de incertitudine creat. Aceste mecanisme includ notificarea prealabilă a exerciţiilor, precum şi invitaţii către observatori şi proceduri specifice pentru activităţi militare speciale. A treia recomandare se referă la necesitate unei responsabilizări a politicienilor ambelor părţi pentru a continua examinarea cu atenţie a beneficiilor şi a pericolelor pe care le implică exerciţiile militare intense în zonele de frontieră. Experţii studiului consideră că există argumente rezonabile pentru a reduce teatrul operativ şi intensitatea manevrelor militare având în vedere ce se întâmplă în prezent în Ucraina. Studiul invocă, în a patra recomandare, nevoia de regândire a unui nou control al armelor convenţionale care să introducă limitări teritoriale reciproce privind detaşarea unor categorii specifice de arme, precum şi inspecţii minuţioase. Procesul de regândire ar trebui să ţină cont de noile provocări la nivel global derivate din capacitatea Rusiei şi a Alianţei Nord Atlantice, demonstrată de recentele exerciţii militare, de a detaşa rapid forţe pe distanţe lungi.
(preluare adevărul.ro)
