de Florentin SCALEŢCHI
Eu sunt primul tău vinovat,
TRAIANE !!!
Doar ne-ai îndemnat, nu-i aşa,
să ne sacrificăm pentru România !
Spune-i Europei că m-ai prins.
Bucură-te, cât mai ai timp să o faci, lângă fetele tale.
Fă ceea ce nu a făcut
nici Ceauşescu,
EXECUTĂ-MĂ, FRATE
EXECUTĂ-MĂ, ZEUS !
Ia-o înaintea Justiţiei Divine !
Azi-noapte
Dumnezeu a coborât în noua mea celulă
şi m-a întrebat din nou :
Eşti vinovat ?
Eu am privit
în depărtarea vieţii mele,
până spre tinereţe,
şi chiar mai departe,
către copilărie,
şi i-am spus :
Nu, Doamne, nu sunt vinovat.
Nimeni de pe lume nu are voie
să pretindă că sunt vinovat
pentru că am iubit încă de tânăr
libertatea şi oamenii.
Nu libertatea mea,
ci a celorlalţi,
chiar libertatea ţării mele,
Doamne !
Eu ? Ce contez eu ?
Ce contează viaţa mea ?
De aceea
nu m-am ferit niciodată,
să plătesc chiar cu libertatea
dragostea mea pentru libertate.
De aceea
am fost gata să plătesc
chiar şi cu viaţa
faptul că mi-a păsat
de viaţa celorlalţi.
Totuşi,
cred că sunt foarte vinovat
de uşurinţa cu care
m-am lăsat minţit
de credinţa că, în sfârşit, trăiesc
în lumea pe care am visat-o,
în ţara pe care am visat-o
şi mi-am dorit-o atât de mult,
printre oamenii pe care mereu i-am visat.
Iată că ţara mea.
are din nou nevoie
de libertatea mea,
mai mult decât au fetele mele
de 10 şi 18 ani,
mai mult decât au prietenii mei,
mai mult decât am eu însumi !
După sărbătorile Pascale,
vor veni şi sărbătorile de iarnă
şi ţara mea,
pentru că am iubit-o
şi o iubesc,
pentru că i-am apărat
dreptul la libertate şi speranţă,
pentru că m-am târât în genunchi
în faţa morţii,
ca s-o văd scăpată
de umilinţe şi tiranie,
îmi face cadou
pentru a treia oară în viaţă
o pereche de cătuşe,
spre cinstea ta,
TRAIANE !!!
şi a băsiştilor tăi
care o conduc,
şi a morarilor şi codruţelor
care macină
la moara justiţiei
comenzi politice
în loc de grăunţe !
Draga şi scumpa mea Românie,
spune-i lui Traian
şi tuturor celor
care se joacă de-a democraţia,
călcându-ţi sufletul şi inocenţa
în picioare,
că, oricât de perverşi ar fi,
ei ştiu sigur
că eu nu pot fi vinovat
pentru milioanele de oameniî
care mor de foame.
Traiane,
nu ai dreptul să dai vine pe mine
pentru părinţii care nu au ce pune
copiilor în ghiozdan
atunci când pleacă la şcoală.
Nimeni nu mă poate găsi vinovat,
nici măcar Traian,
pentru frigul din şcoli.
Sigur nu sunt vinovat
pentru bătrânii care stau la coadă
în farmacii.
Nu pot fi vinovat
pentru disperarea şi umilinţa
din sălile instanţelor de judecată.
Nu eu sunt vinovat
pentru cei aruncaţi în stradă
din casele pe care le-au pierdut
la judecata strâmbă din ţara mea,
aşa cum mi s-a întâmplat şi mie.
Ce vină am eu
pentru miile de tineri
care pleacă în străinătate ?
Nu am să fiu niciodată vinovat
că ţăranii primesc nişte pensii de mizerie.
Oare ce vină am eu,
care nu am lucrat niciodată la stat
de la Revoluţie încoace,
pentru preţul mare de gaze,
pentru munca la negru,
pentru milioabele de şomeri,
pentru minciunile politicienilor
din campaniile electorale ?
Ca să nu mai vorbesc
de bolile ce omoară mii de copii.
Ca să nu mai vorbesc
de condiţiile mizerabile din spitale.
Ca să nu mai vorbesc
de nesiguranţa de pe străzi
şi despre morţii din trafic,
şi de milioanele de oameni
pe care nu-i ascultă nimeni
oricâtă dreptate ar avea
şi oricât de mare ar fi durerea
care îi pune pe drumuri.
Oare de ce aş fi eu vinovat
pentru că România, de ani de zile,
nu e dorită şi primită în Spaţiul Schengen ?
Poate pentru că, din zona Societăţii civile,
am susţinut-o permanent !!!
Dar, totuşi, TRAIANE,
eu şi numai eu
sunt inamicul public nr. 1
pentru scumpa mea ţară.
Într-o zi,
penrtru că sunt un biet muritor,
cu certitudine
se va face dreptate !
Atunci o să v-ajungă din urmă
condamnarea mea
de acum aproape trei decenii.
Dar poate că acum
unul dintre mercenarii plutonului de execuţie
chiar va avea glonţ pe ţeavă
şi chiar va apăsa pe trăgaci !
Atunci nu se va teme nimeni de mine,
nici măcar tu sau nepoţii tăi,
TRAIANE !!!
Atunci nu va mai trebui
să mi se bage pumnul în gură
ca să tac.
Atunci n-o să mai fie nevoie de cătuşe
ca să fiu ţinut departe
de ochii trişti ai fetiţelor mele,
care mă cheamă
să fiu alături de ele !
Eu sunt primul tău vinovat,
TRAIANE !!!
Doar ne-ai îndemnat, nu-i aşa,
să ne sacrificăm pentru România !
Spune-i Europei că m-ai prins.
Bucură-te, cât mai ai timp să o faci, lângă fetele tale.
Fă ceea ce nu a făcut
nici Ceauşescu,
EXECUTĂ-MĂ, FRATE
EXECUTĂ-MĂ, ZEUS !
Ia-o înaintea Justiţiei Divine !
Ar fi păcat să nu ai şi tu
o viaţă fericită.
Dar să ştiţi că, în faţa lui Dumnezeu
şi a ta, iubita mea ţară,
eu nu am fost şi nici nu sunt vinovat
de toate nenorocirile şi crimele
pe care le-au făcut alţii, cu suflete mefistofelice.
Ceea ce ştiu azi
e că mi s-a luat libertatea,
dar nu şi curajul
de a lupta pentru ea.
Mi s-a tăvălit sufletul şi numele
pentru a nu ştiu câta oară
prin noroi,
dar nu şi credinţa
în binele celor mulţi,
nu şi ideile pentru care,
iată,
mă cer singur la moarte.
Pentru că numai aşa
pot fi cuminţit.
Pentru că numai aşa
n-o să mai reprezint un pericol.
Pentru că numai aşa
într-o zi,
unui fost marinar,
întâmplător coleg cu mine,
dar muritor ca şi mine,
i se va face poate ruşine,
măcar şi pentru faptul
că o dată în viaţă
am făcut tot ce a fost posibil,
să îl ajut.
Aşa că trageţi din toate părţile,
lichidaţi-mă.
Foooooc !
Cu o menţiune,
pe care aş fi vrut să o uit,
dar nu pot :
Să-ţi fie ruşine, TRAIANE !
Cât mai faci umbră pe acest pământ ?
Să-ţi fie ruşine
pentru tot ce-ai făcut tu,
s-au ai lăsat să facă alţii,
acoliţi sub umbrela ta
de PREŞEDINTE !!!
Iunie 2013
