Presiunile asupra populatiei romanesti din Timoc s-au accentuat odata cu demararea recensamantului populatiei la inceputul lunii octombrie. Liderii politici ai romanilor si vlahilor din Serbia se arata ingrijorati de modul in care se face inregistrarea identitatii nationale de catre operatorii de recensamant, dar si de actiunile de intimidare fatise ale autoritatilor sarbe.
Recensamantul populatiei din Serbia a accentuat presiunile deja existente asupra populatiei romane-vlahe din Timoc. De la inceputul lunii octombrie, cand a fost demarat recensamantul, corespondentii Romanian Global News din aceasta regiune transmit ca familii intregi de romani-vlahi sunt obligati sa se declare sarbi, ca urmare a presiunilor din mass-media si a amenintarilor ca pot sa-si piarda locul de munca.
In cadrul interviului sunt folosite diferite subterfugii pentru inregistrarea altei identitati nationale decat cea reala. Astfel, desi operatorii pot vorbi romana atunci cand stiu, in momentul in care cel care le raspunde le declara ca este Ruman si vorbeste Rumaneste, recenzorul schimba limba si adreseaza intrebarea in limba sarba pentru a-l forta pe cel recenzat sa raspunda in sarba ca este Vlah. Pe formularul de recenzat nu este prevazut ca persoana recenzata sa si semneze, drept pentru care exista suspiciunea ca formularele pot fi schimbate, in special cele in care sunt inscrisi romani, atunci cand vor fi centralizate.
Recenzorii completeaza ce vor ei
In plus, in cazul multor romance care au raspuns intrebarilor de la recensamant, operatorul nu a completat sectiunea privitoare la nationalitate spunand ca nu stie femininul si ca va completa mai tarziu rubrica. In satul Velesnita din comuna Cladovo, recenzorul nu a intrebat deloc de nationalitate. Confruntat de respondenti in legatura cu omiterea acestei intrebari, recenzorul le-a raspuns ca nu este obligatoriu si ca va completa mai tarziu aceasta parte din chestionar.
In ceea ce priveste actiunile de intimidare, exemplele abunda deja in Timoc. In Comuna Zaicear, politia sarba a desfasurat in 5 octombrie activitati de intimidare a minoritatii romane, fotografiind afisele prin care organizatiile romanesti informau locuitorii romani/vlahi asupra dreptului de a-si declara liber nationalitatea si limba. In mod ostentativ, politistii au inceput sa rupa respectivele afise. In satul Sipicova, atunci cand un cetatean se declara roman, operatorii insistau asupra motivelor pentru care declara astfel, intrebandu-l daca stie limba romana literara.
Predrag Balasevic, presedintele Partiei Democrate a Romanilor din Serbia (PDRS), cea mai importanta organizatie a comunitatii romanesti din Serbia de Rasarit, atrage atentia, intr-un interviu acordat ziarului Adevarul, asupra abuzurilor autoritatilor sarbe. „In cateva localitati mari, cum este Petrovac, Kladovo, Zajecar, Sipicova sau Kucevo, recenzorii au facut presiuni asupra oamenilor sa nu se declare romani sau vlahi. Le spuneau: „dar voi stiti limba romana literara? Pentru ca daca nu o stiti nu puteti sa va declarati romani”. Potrivit legii sarbesti, recenzorii nu au voie sa-i influenteze pe oameni sa declare o nationalitate sau alta. In satul Velesnica, din comuna Kladovo, recenzorul nici nu a mai intrebat de nationalitate. La insistenta oamenilor, recenzorul a spus ca nu este obligatoriu acest lucru si ca va completa el mai tarziu. Dupa legea sarbeasca, intrebarea referitoare la nationalitate este singura pentru care raspunsul nu este obligatoriu, dar recenzorul este obligat sa puna intrebarea”, povesteste Balasevic.
Acesta a vorbit si despre neregulile legate de inregistrarea formularelor de recensamant. „Probleme sunt si cu formularele de recensamant. Acestea au mai multe file, cu serie si numar, tocmai pentru a nu putea fi inlocuite si falsificate. Doar fila cu tabelul in care se specifica nationalitatea nu este inseriata. Noi credem ca nu intamplator”, arata Predrag Balasevic. „Recensamantul a mers bine pana acum pentru noi, in sensul ca foarte multi dintre etnicii romani si-au declarat nationalitatea. Probabil ca autoritatile au intrat in panica si au dat ordin recenzorilor sa faca presiuni asupra oamenilor sa nu se mai declare romani sau vlahi”, a adaugat acesta.
Important pentru drepturile minoritatilor
Miza acestui recensamant este obtinerea drepturilor de minoritate nationala pe care statul sarb ar trebui sa le asigure populatiei romanesti. „De la ultimul recensamant, au trecut aproape 10 ani. Sunt 10 ani de deschidere spre Europa, de democratie s-ar spune, dupa caderea lui Milosevic. Pentru noi e important sa aratam numarul real al romanilor din Serbia de Rasarit, sa aratam ca existam. Autoritatile vor, dimpotriva, sa arate ca pe Valea Timocului, nu sunt romani, pentru a nu putea fi obligate sa ne respecte drepturile de minoritate nationala, drepturi care, din pacate, la ora actuala, nu le avem”, subliniaza Balasevic.
Inainte de inceperea recensamantului, autoritatile sarbe au inceput presiunile asupra romanilor de la varf, astfel, Dragan Demic, Bojan Trailovic si Milica Nesic, reprezentanti ai Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia (PDRS), sunt judecati pentru pretinsa falsificare a listelor la alegerile pentru Consiliile nationale ale minoritatilor din Serbia, desfasurate in iunie 2010. Amintim ca alegerile au fost precedate de o campanie agresiva a autoritatilor sarbe impotriva celor care s-au inscris pe listele romanesti, cu anchete in masa si intimidari ale politiei, dar si cu acuzatii la adresa Romaniei ca ar incerca asimilarea vlahilor de pe Valea Timocului. Peste 300 de localnici din Petrovac si Pojarevac au fost ridicati noaptea din casele lor. Acestia au fost amenintati si facuti tradatori pentru „vina" de a se fi inscris pe listele romanesti. Dragan Demic, Bojan Trailovic si Milica Nesic au fost inculpati si judecati de Tribunalul din Petrovac.
Reprezentantii romanilor din Valea Timocului spun ca procesul a fost prelungit intentionat, prin citarea inutila a sute de martori. Verdictul final se va da la termenul din 6 septembrie 2011, cu mai putin de o luna inainte de desfasurarea recensamantului national. „Sunt acuzatii false, menite sa ne intimideze, avand in vedere apropierea recensamantului. Vor sa-i intimideze pe oameni pentru a nu se declara romani sau vlahi, asa cum au facut anul trecut la alegerile pentru Consiliile minoritatilor”, a declarat pentru Adevarul Predrag Balasevic, liderul PDRS.
Ne-au furat si in 2002
Vasile Barbu, membru al Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane, cu sediul in Novi Sad, a declarat pentru Romanian Global News ca recensamantul, in care sunt angrenate autoritatile publice locale si centrale sarbesti si entitati ale societatii civile, se va desfasura intr-un numar de 161 unitati administrativ teritoriale, fiecare cetatean trebuind sa raspunda recenzorilor la un numar de 70 de intrebari. Acesta a aratat ca, la recensamantul din 2002 in provincia autonoma Voivodina, un numar de 38.000 de persoane si-au facut publica apartenenta la minoritatea romana, iar in Serbia de nord-est unde, conform statisticilor neoficiale, exista peste 300.000 de romani, numai 4.500.
Vasile Barbu a adaugat ca in Republica Serbia exista 19 minoritati recunoscute de oficialitati si ca acestea din urma duc o propaganda agresiva pentru ca tot mai multi cetateni din componenta acestora sa accepte nationalitatea sarba. „Este si motivul pentru care bosniacii si albanezi boicoteaza recensamantul, ei refuzand sa participe la intalnirile cu echipele de recenzori, mai ales cei din Kosovo”, a mai afirmat Vasile Barbu.
Tot la 1 octombrie a fost demarat recensamantul populatiei in Macedonia si Albania. rgnpress.ro arata ca si aici sunt probleme legate de corectitudinea datelor culese si de informarea corecta a celor recenzati. In Macedonia, presedinta comisiei de organizare a recensamantului a demisionat vineri seara, in ajunul inceperii acestei operatiuni, in semn de protest fata de presupuse tentative de frauda din partea minoritatilor albaneza si turca. Autoritatile de la Skopje au dat insa asigurari ca procesul se va derula in conformitate cu normele Uniunii Europene.
In Albania, Romania asteapta cu interes publicarea rezultatelor oficiale ale recensamantului, dat fiind apelul presedintelui Basescu si al ministrului de externe Teodor Baconschi ca guvernul de la Tirana sa recunoasca minoritatea aromana ca minoritate romaneasca. Asociatiile romanesti/aromane din zona sustin ca in Albania sunt peste 300.000 de aromani, iar in Macedonia peste 150.000 de aromani si meglenoromani.
Diana Gabor
