Scara valorilor in Napoca Nostra
Se vorbeste despre „Grupul de la Cluj”, despre mafia din politia clujeana. Este arhicunoscut pentru oricine are legatura cu domeniul juridic faptul ca la Cluj se dau unele dintre cele mai dure si in aceleasi timp ciudate sentinte din tara. Avem primar suspectat de fapte de coruptie, avem doi turdeni, unul deputat, iar celalat vicepresedinte de consiliu judetean, trimisi in judecata si condamnati penal la inchisoare cu executare. Avem traficanti de droguri mâna in mâna, daca nu chiar in relatii de rudenie, cu ofiterii brigadei de combatere a criminalitatii organizate, dupa cum aveam si primul „sex gate” din tara in care sunt implicati politicieni, oameni de afaceri si asa mai departe, ca sa nu mai vorbim de faptul ca aveam si propria varianta de „cocaina pentru VIP-uri.” Avem profesori care iau mita la BAC si avocati prinsi la furat in supermarketuri, dupa cum avem si politisti de la circulatie care iau spaga sau care procura, la cerere, permise de sofer. Aveam o universitate de top, dar care se prabuseste sub greutatea caracatitei sale.
Ca jurnalist nu te poti plânge, ai despre ce scrie, nu te plictisesti. Traim intr-un oras plin de intriga si de suspans, iar la aceste capitole numai Bucurestiul sau Constanta ne mai pot fi concurenti. Traim intr-un oras care nu doarme niciodata, probabil singurul din Ardeal despre care se poate afirma ca duce o viata cosmopolita. Si totusi, de unde atâta criminalitate la nivel inalt, de unde atâtea grupuri si grupulete de interese, intr-un oras care pâna nu demult se considera unul cultural, al intelectualilor si al artistilor? De când am devenit noi clujenii mai rude cu sicilienii decât cu vienezii? Va invit sa reflectati asupra acestor intrebari, dar, ca sa fiu acela care dribleaza, paseaza si da cu capul pâna la capat, o sa imi permit sa-mi formulez si eu propriile idei cu privire la aceste aspecte.
Fara cea mai mica intentie de a supara conationalii nostrii olteni sau moldoveni, trebuie mentionat faptul ca orasul de pe Somes nu este nici Craiova si nici Bacau sau Suceava. La noi nu prea vezi cazuri de frati care-si dau cu sticla-n cap pentru o sticla de vodka, dupa cum nu vezi nici rafuieli intre bande de tigani care se taie in mijlocul orasului in plina zi. Imi asum parerea si afirm cu incredere ca din acest punct de vedere suntem mai civilizati, mai emancipati fata de restul tarii, dar cu toate acestea sa nu uitam ca suntem tot români cu sânge latin. Datorita faptului ca o ducem putin mai bine, ca avem rata somajului mai mica si salariile putin mai mari, noi, clujenii, nu mai suntem atrasi de infractiunile „marunte” gen furtisaguri sau gainarii de doi lei. Noi umblam dupa functii, de unde putem face un mic trafic de influenta sau de unde putem primi o mica atentie. Vrem sa urcam cât de poate de sus pe scara ierarhiei societatii clujene, pentru ca de acolo sa ne putem exercita influenta in interes propriu sau de grup. Clujenii vor sa se faca magistrati, avocati, deputati, directori de regii, nu camatari sau proxeneti.
Cluj-Napoca este un oras in care daca esti destept, daca iti umbla mintea si cunosti pe unul altul, poti sa prosperi fara a avea neaparat pumnii cât casa si fruntea de doua degete. Poti fi respectat si temut chiar daca nu ai veri cutitari sau de profesie batausi prosti. Si asta inseamna cu adevarat mafia.
Sabin Ripan
