Minoritatea românească din Bucovina de Nord (Ucraina) s-a trezit zilele acestea cu presiuni şi ameniţări din partea autorităţilor ucrainene pentru a se închide şcolile româneşti. Primarii din satele româneşti, împreună cu autorităţile şcolare raionale, merg la localnici şi îi obligă să semneze tabele prin care să se închidă şcolile în limba română şi copiii lor să treacă la şcoala ucraineană.
În satul Ropcea, înfiinţat de către Ştefan cel Mare în urma victoriei împotriva polonezilor de la Codrii Cosminului din 1497, autorităţile ucrainiene au demarat un proces în forţă prin care ţăranii români sunt obligaţi şi ameninţaţi cu bătaia să semneze liste pentru ca şcoala românească din sat să se închidă, iar copiii să fie transferaţi la şcoala în limba ucraineană.
Un intelectual al comunei Ropcea din Bucovina de Nord, care a dorit să-şi păstreze anonimatul de teama represiunilor a declarat exclusiv pentru NapocaNews: „Ceea ce se întâmplă zilele acestea în satele româneşti din Ucraina nu s-a întâmplat nici pe vremea URSS. Ne e frică de funcţionarii şi poliţiştii ucrainieni care ne ameninţă că ne închid şcoala românească şi ne vor trimite copiii la şcoala ucraineană. La început au semnat listele proştii satului de frică, dar majoritatea ţăranilor din sat refuză să semneze petiţia autorităţilor. Acum aşteptăm ca ameninţările ucrainienilor să se împlinească. Vrem ca România să intervină şi să ceară guvernului de la Kiev să înceteze cu presiunile. Vrem copiii noştri să meargă la şcoala românească din sat, nu să se închidă.”
Despre situaţia dramatică din satele locuite de românii din Ucraina şi acţiunile autorităţilor ucrainene de a se închide şcolile româneşti Guvernul de la Bucureşti nu ştie nimic. Sperăm că în urma acestui apel public Bucureştiul să intreprindă măsuri diplomatice pe lângă Kiev pentru a înceta presiunile privind închiderea şcolilor româneşti din Bucovina de Nord.
Pânã în 1940, Bucovina de Nord era o provincie româneasca. Ca urmare a pactului Ribbentrop – Molotov, încheiat între Germania hitleristã si Rusia stalinistã, Bucovina de Nord a fost anexatã cu forţa de Uniunea Sovieticã în 28 iunie 1940. In 1991 când s-a destrãmat URSS, Bucovina de Nord a rãmas în componenţa Ucrainei, din care face parte si în prezent. Bucovina de Nord a carei capitalã este Cernãuti (Tchernovtsy în ucraineanã) este o provincie cu majoritate româneascã. În Bucovina trăiesc aproximativ 500.000 de români.
NapocaNews
