Scoţia decide joi dacă va deveni independentă sau dacă va rămâne în componenţa Marii Britanii, în cadrul unui referendum a cărui miză a generat o dezbatere politică în rândul celor pasionaţi de istoria sa. Birourile de vot s-au deschis, joi dimineaţa, la ora 07.00 (09.00 ora României) pentru referendumul pe tema independenţei Scoţiei, un plebiscit istoric care ar putea conduce la destrămarea Marii Britanii şi la formarea unei noi ţări în Europa.
De la Glasgow la Edinburgh, alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea: „Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?”, şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.
În total, 4,29 de milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne, în timp ce se aşteaptă o participare masivă, de 80 la sută.
Într-un birou de vot din Edinburgh, Peter Macvean, unul dintre responsabilii de procesul de vot, anticipează chiar o rată de participare de 90 la sută.
„Este o zi foarte specială, aşa ceva se întâmplă o dată în viaţă”, a declarat el, în timp ce îşi făceau apariţia primii alegători.
Secţiile de votare se vor închide joi seara, la ora 22.00 (24.00 ora României), iar rezultatele vor fi anunţate vineri dimineaţa.
După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.
Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.
Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii, o treime din suprafaţa sa şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut. Prin urmare, o minoritate va decide viitorul entităţii formate din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.
Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.
Cele 2.600 de birouri de vot scoţiene îşi deschid uşile la ora locală 07.00 (09.00 ora României) şi se închid la 22.00 (24.00 ora României). Primele rezultate sunt aşteptate vineri dimineaţă.
Cei 4,29 milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne şi este aşteptată o participare masivă, de ordinul a 80 la sută din populaţie.
Nimeni nu vrea să rămână tăcut atunci când este în joc viitorul Scoţiei şi scrutinul se anunţă strâns.
După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.
Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.
Această independenţă, „să o facem!”, a declarat liderul separatiştilor, premierul scoţian Alex Salmond, într-o scrisoare solemnă publicată de presă miercuri.
„Este o ocazie unică în viaţă, să o prindem cu amândouă mâinile”, a insistat el, în strigăte de „Da, putem” ale unei mulţimi entuziasmate în timpul unui miting la Perth, în cursul serii.
„Dacă aveţi cea mai mică îndoială, nu o transformaţi în vot pentru da”, a replicat liderul campaniei de respingere a referendumului, fostul ministru britanic de finanţe Alistair Darling, la Glasgow.
„Să ameninţi scoţienii cu sfârşitul lumii nu serveşte la nimic”, apreciază Ali Durrani, student la drept pakistanez la Edinburgh, care ar putea participa la vot ca toţi rezidenţii de origine străină din Scoţia. „Pakistanul, atunci când şi-a obţinut independenţa în 1947, nu avea nimic: nici serviciu public, nici armată. Să lăsăm o şansă independenţei”.
Londra a promis să lanseze procesul de delegare a mai multor competenţe în domeniile bugetar şi social către Edinburgh, care dispune de propriul Parlament şi de un Guven regional din 1999, încă din ziua următoare votului, în cazul respingerii referendumului.
Dacă Scoţia alege independenţa, va fi sfârşitul unei alianţe ce datează din 1707. Aceasta ar putea marca şi soarta premierului britanic David Cameron, care a calificat miercuri drept „tragedie” scenariul unei sciziuni.
În schimb, Alex Salmond ar urma să iasă învingător din scrutin indiferent de rezultatul acestuia. În cazul în care câştigă tabăra care susţine aprobarea referendumuui, el se va putea erija în erou al indepedenţei. Dacă nu, va obţine o autonomie sporită.
În ceea priveşte Scoţia, „indiferent dacă va fi da sau nu, (ea) nu va mai fi niciodată la fel”, anticipează cotidianul scoţian The Herald.
Numeroase întrebări de ordin economic, politic şi diplomatic despre viitorul unei eventuale Scoţii independente au apărut înaintea referendumului de joi, în timp ce sondajele de opinie anticipează un scor strâns între susţinătorii şi opozanţii independenţei.
Într-o primă fază, un vot în favoarea independenţei nu se va materializa în schimbări spectaculoase, dar va marca începerea unor negocieri complexe de dobândire a independenţei efective a regiunii nordice a Marii Britanii, fixată pentru 24 martie 2016 de către Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Salmond.
Între timp, problemele legate de economie sunt cele care stârnesc cele mai multe comentarii.Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă
