Se îngroașă gluma pentru George Maior. Ițele încâlcite ale dosarului „rătăcit“ prin DNA par să se de descâlcească, însă lucrurile pare că se complică. Intră în scenă actualul șef al DNA, scrie cotidianul.ro.
Sorina Ruxandra Matei, jurnalista care a și anunțat dispariția dosarului, vorbește despre un alt nume greu care ar fi știu de toată tărășenia: actualul şef al DNA, Călin Nistor.
DNA a anunțat că a cerut ICCJ redeschiderea urmăririi penale în dosarul în care Tiberiu Urdăreanu spune că Gabriel Oprea și George Maior i-au cerut 500.000 de € pentru campania prezidențială din 2014.
”În acest dosar este vorba de o mită de 500.000 de euro, bani care ar fi ajuns la partidul lui Gabriel Oprea, UNPR”, scria, zilele trecute, Antena3.ro. Postul tv precizează că banii ar fi fost predați în 2014… în sediul SRI din Băneasa!
Alte nume implicate în dosarul pierdut și apoi regăsit de DNA sunt cele ale generalului Gabriel Oprea și ale omului de afaceri Nicu Dumitru- Niro.
Elementul principal este denunțul lui Tiberiu Urdăreanu care îl vizează pe fostul șef al SRI, George Maior, actual ambasador la Washington.
„Developing story (5). Secretul regăsirii de DNA în 4 zile a denunţului şi pe fostul şef SRI şi cererii de redeschidere a anchetei: implicat este şi actualul şef al DNA, Călin Nistor“, scrie Sorina Ruxandra Matei.
„Pe scurt, în decembrie 2015, după ce omul de afaceri, ce era anchetat şi fusese reţinut în acea perioadă de DNA, a făcut denunţul, scris de el, în faţa procurorului de caz, procurorul de caz, care deşi era arondat Secţiei I a DNA, a luat denunţul şi nu s-a dus cu el la şefii Secţiei I (Secţie care era controlată de LCK cu care nu se mai înţelegea), s-a dus cu denunţul să i se pună rezoluţie pe el, adică semnătură, la cel care coordona atunci secţia a II-a, Călin Nistor. Lucru care s-a şi întâmplat. Adică Călin Nistor a luat cunoştinţă de atunci, din 2015, de denunţ şi şi-a pus semnătura pe document, prin rezoluţie.
Mai mult, ce s-a întâmplat? Convenind că e vorba de persoane importante şi “să nu afle alţii”, procurorul de caz dar şi Călin Nistor au stabilit ca dosarul ce a fost generat din denunţ să fie înregistrat în sistem pe numele fostului ministru al Apărării şi să nu fie pomenit deloc nimeni din SRI. Zis şi făcut. Asta s-a şi întâmplat după 24 de ore.
Iar procurorul de caz se iluzionase. Imediat după ce Călin Nistor şi-a pus semnătura pe denunţ, rezolutându-l, a aflat şi şefa DNA de denunţ şi SRI. Aşa, peste procuror a poposit chiar un actual director adjunct din coducerea SRI care a început să-l chestioneze despre ce probe are şi sunt depuse în potenţialul dosar.
Însă lucrurile nu s-au oprit aici. A doua zi, acelaşi procuror de caz cu acelaşi adjunct de la vremea aceea, Călin Nistor, au stabilit o strategie. Denunţătorul este făcut martor cu identitate protejată, denunţul şi identitatea sunt secretizate, iar dosarul deschis şi înregistrat în sistem va conţine doar o sesizare din oficiu a procurorului şi numai pe numele fostui ministru al apărării, nepomenindu-se nimic de SRI. Asta chiar dacă totul plecase de la denunţ în care era pomenită mai multă lume. Ei bine, şi această sesizare din oficiu întocmită de procuror este semnată şi rezolutată de Călin Nistor.
Aşadar, în prima zi, actualul şef al DNA a semnat denunţul luat de procuror, a doua zi a semnat sesizarea din oficiu plecând de la denunţ (care a fost secretizat) dar pe alte persoane denunţate. Implicarea este directă.
După aceea s-a întâmplat ceea ce se ştie: procurorul n-a mai putut face nimic, toţi cei denunţaţi s-au dat loviţi, procurorul pleacă din DNA, dosarul doar pe fostul ministru este închis doar pe faptele din sesizarea din oficiu şi nu denunţ de către alt procuror, denunţul şi probele depuse- nu se mai găsesc şi peste totul se lasă tăcerea timp de 4 ani.
Acum, pentru că presa a început să întrebe, iar DNA să se bălbăie până la stadiul de a spune că s-a mătrăşit denunţul şi a dispărut cu totul ca şi când n-ar fi fost, iar aşa ceva nu este posibil, şi pentru că atât pe denunţ cât şi pe sesizarea din oficiu este semnătura actualului şef al DNA, iar asta am aflat şi s-a confirmat, am scris despre situaţie, iar totul a devenit public, şeful DNA în doar 4 zile, după alte verificări de o săptămână jumătate în care dispăruse denunţul, a găsit şi denunţul, şi probele depuse, a redeschis şi ancheta.
De ce a fost redeschisă ancheta? Pentru că închiderea dosarului pe fostul ministru al apărării a fost viciată. Mai precis, procurorul care ulterior în 2017 a închis dosarul, Remus Budăi, s-a pronunţat doar pe anumite fapte, decupate din denuţul iniţial care dispăruse, şi nu pe totalitatea lor celor denunţate. Iar oamenii au intrat în panică: semnătura actualului şef DNA este atât pe denunţ cât şi pe sesizarea din oficiu prin care s-a redirecţionat dosarul pe altcineva.
Foarte probabil în acest dosar nu se va întâmpla nimic, se va închide de data asta pe toată lumea, legal.
Când pielea oamenilor importanţi din DNA este în pericol şi sunt implicaţi direct, observaţi că totul se rezolvă, se regăseşte şi redeschide în doar 4 zile. Problema care se pune este însă alta şi este mult mai gravă: în câte dosare cu nume rezonante s-a întâmplat aşa ceva, ceva ce n-a găsit nici Inspecţia Judiciară pentru că aici e vorba de strategii de anchetă, decupaje şi artificii judiciare. Iar asta, aşa cum confirmă deja mult prea multă lume din DNA, a fost o adevărată practică.
Sorina Ruxandra Matei a mai abordat acest subiect.
„(Developing story) Ep 4. Pam pam. După ce s-a pierdut denunțul 4 ani, a fost regăsit ca și când, de panică se redeschide și dosarul clasat în care nu a fost denunțul regăsit. Și io tot n-am înțeles cine a rezolutat și denunțul și sesizarea din oficiu fără denunț.✌️ Toate astea când? În 4 zile după…4 ani.
Păi denuntul a fost pierdut 4 ani. 2015-2019/4 ani
18 mai 2019. Sâmbătă am scris eu că a dispărut. Ceea ce în mod uluitor susținea DNA de o săptămâna jumătate. Că ceva ce a fost nu mai e. A été disparu. Abracadabra.
20 mai 2019. Luni au regăsit denunțul.
22 mai 2019. Și miercuri aka AZI adicătelea TODAY cer redeschiderea dosarului închis de Budăi fără denunț. Pe care denunț l-au regăsit luni.“
Postarea initială, sambata- 18 mai,
A dispărut un dosar/denunţ din DNA: pe fostul şef SRI.
„În decembrie 2015, un om de afaceri, reţinut şi ulterior trimis în judecată de DNA, denunţă la DNA pe fostul şef al SRI. Denunţul este luat de un procuror de caz, Secţia I a DNA, iar omul de afaceri în denunţul său descrie o serie de potenţiale fapte de corupţie petrecute într-o locaţie SRI, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2014, fapte la care ar fi participat mai multe persoane iar omul de afaceri, depune în susţinerea denunţului său o serie de probe: extrase de cont, tranzacţii. În ziua producerii denunţului află şi conducerea DNA şi SRI. La procuror, după ceva timp, poposeşte un actual director adjunct SRI, care este curios ce probe sunt în dosar. Mai precis, dacă sunt şi înregistrări audio. Procurorul nu-i spune. Cert că 1 an şi 2 luni de la momentul iniţial mare lucru în instrumentarea dosarului nu se întâmplă. Se obţin ulterior nişte ambientale, un martor al faptelor presupus petrecute, alt om de afaceri condamnat al DNA este nehotărât dacă să vină sau declare ceva, procurorul de caz intră în conflict dintr-o serie de motive cu conducerea DNA, procurorul părăseşte DNA în februarie 2017. După ce părăseşte DNA, dosarul lui este repartizat altui procuror, procuror care cheamă iar la audieri pe denunţător. Denunţătorul îşi susţine declaraţiile şi probele depuse.
Prin 2017 se află informaţia: că a fost depus denunţ la DNA pe SRI. Se confirmă neoficial că un asemenea denunţ a fost depus în instituţie.
Mai trec 2 ani. Nu se întâmplă nimic. Se face 2019.
Se fac deja 4 ani de la depunerea denunţului.
O întrebare pusă la-ntâmplare, dacă şi pe acest dosar s-a dat clasare, a primit un răspuns surprinzător: Nu, că nu mai e dosarul. Nu mai e că a dispărut. Nu mai e că nu se mai găseşte. Nu mai e că o fi pe undeva. Nu mai e s-au mai pitit dosare, hârtii şi denunţuri prin alte dosare. Nu mai e că e un haos în dosare. Nu mai e că poate nici nu a fost înregistrat.
Nu mai e.
(pauză de respiraţie)
După mai multe discuţii de ping pong cu DNA- procurorul iniţial de caz- DNA-procurorul iniţial de caz, după care m-am cam plictisit, situaţia stă aşa:
Varianta DNA: Denunţul a existat, până acum, după verificări, nu este găsit nicăieri. Există un dosar penal care a fost înregistrat atunci de procurorul respectiv iniţial de caz, în perioada indicată respectivă, dosar care are 10 file şi care conţine doar o sesizare din oficiu a procurorului, sesizare din oficiu rezolutată de conducerea DNA. Sesizarea este însă doar pe un fost ministru al Apărării (care era şi el denunţat în respectivul denunţ, sesizarea pornind de la acel denunţ), nu se face referire în ea la nimeni din SRI, dar denunţul de la care e posibil să fi pornit sesizarea din oficiu nu există depus în dosar. Dosarul pe fostul ministru al Apărării a fost închis ulterior, în perioada vechii conduceri, de un alt procuror care a plecat din DNA. Denunţul iniţial de la care ar fi pornit totul nu a fost înregistrat nici în sistem electronic, nici pe hârtie/în registru în DNA. Dacă ar fi fost trecut pe hârtie, în registru, trebuia să existe musai şi în sistem. Pentru că tot ce e în sistem e şi în registru. Nu se poate şterge din sistem ceva, nici din registru, că lasă urme. Deci nu e.
Varianta procurorul iniţial de caz: Denunţul a existat, trebuie să fie, a fost înregistrat în sistem şi el ca şi dosarul pe fostul ministru al apărării, denunţat şi el în respectivul act. La vremea aceea, şi denunţul a fost rezolutat de conducerea DNA şi după aceea trecut în sistem, aşa cum s-a stabilit, cu numele fostului ministru al Apărării şi el menţionat în denunţ, atât în registrul de penal cât şi la grefă. Nu, nu se poate şterge din sistem ceva, nici din registru, că lasă urme.
Aşadar, nu mai e.
Nu este pentru prima oară când apare o controversă pe denunţurile importante sau pe persoane importante depuse în DNA. Au mai fost cazuri când procurorii nu au înregistrat denunţurile atât în registrul pe hârtie, în sistem electronic sau să meargă cu ele la rezolutat la şefi. Din mai multe motive: de frică- de frică de presiuni din partea şefilor, de frica instituţiilor, de frica scurgerii de informaţii, de frica dărămării prin diferite metode a probatoriului, de frică de o serie de repercusiuni, din diverse interese ale lor, ale colegilor şi jocuri. Tocmai din acest motiv, apoi în DNA s-a dat o circulară ca toate denunţurile să fie înregistrate şi rezolutate în toate registrele no matter what.
Însă în acest caz, în care până în acest moment chiar nu se ştie adevărul, cert e că o hârtie a dispărut/nu se mai găseşte, dar pe ideea foarte simplă că ceva poate dispărea din DNA ca şi când n-ar fi fost, după mai multe ping-ponguri, după back and forth, varianta DNA se bate frontal cap în cap cu cea a procurorului iniţial de caz şi varianta procurorului iniţial de caz se bate frontal cap în cap cu varianta DNA.
Jurnaliştii nu sunt nici Poliţie, nici procurori, nici CSM, nici Inspecţie Judiciară care se poate observa că este ZERO şi nu împart nici dreptatea între oameni. Doar informează opinia publică“.
Sursa: cotidianul.ro
