Primăria clujeană a hotărât, în 2005, să construiască parkingul de lângă Biblioteca Centrală Universitară (BCU) ”Lucian Baga”. Pentru acestea deținea terenul – cel pe care acum este edificat parkingul, și care la acea vreme era curtea Școlii de coregrafie din Cluj – dar nu era proprietar asupra căilor de acces dinspre strada Clinicilor. Cum obiectivul pe care îl dorea edificat nu era unul de utilitate publică, ceea ce i-ar fi permis exproprierea proprietăților de care avea nevoie, despăgubind conform legii proprietarii, primăria a demolat ceea ce-i stătea împotrivă: gardul ce împrejmuia curtea imobilului de pe strada Petru Maior nr. 6-8. În acest moment, proprietarii gardului demolat au câștigat în instanță dreptul de a reconstrui împrejmuirea demolată și asigură primăria că vor uza de el.
În vremea când în fruntea Primăriei Cluj era Gheorghe Funar, legea 112/1995 a fost interpretată în sensul acordării dreptului de proprietate prin dezmembrarea amprentei de pe sol a imobilului, așa încât proprietarilor le revenea doar dreptul de proprietate asupra lucrului construit. Prin această aberație birocratică, locuitorii de pe Petru Maior nr. 6-8 au primit drept de proprietate asupra imobilului în care locuiau și asupra gardului împrejmuitor, dar nu și asupra curții, care a rămas în proprietatea primăriei.
În 2005, în Consiliul Local, se hotărăște construirea unui parking pe terenul Școlii de Coregrafie, singura problemă fiind calea de acces dinspre strada Clinicilor. Primăria își revendică dreptul asupra curții imobilului de pe Petru Maior 6-8, cere demolarea garajelor și emite Hotărârea de consiliu nr. 436/2005, prin care vrea să compenseze valoarea actualizată a gardului. Proprietarii refuză și cer exproprierea conform Legii exproprierii 33/1994, care precizează la art. 1 că ”exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.”
Primăria refuză, demolează gardul care îi stătea împotrivă și se pune pe construit. Între timp, proprietarii de drept ai gardului dau în judecată primăria, solicitând în instanță recunoașterea calității de proprietar și cer reconstruirea gardului așa cum era. Ei câștigă definitiv întreaga serie de procese, iar Curtea de Apel Cluj obligă reprezentanții primăriei să procedeze la refacerea împrejmuirii imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Petru Maior nr. 6-8. Ca urmarea, cu sentința în mână, proprietarii de drept ai gardului au notificat primăria clujeană referitor la obligația sa de a reface gardul demolat așa cum a fost înainte, dar aceasta a făcut ureche surdă de fiecare dată.
Ca urmare, reclamanții au formulat o cerere de executare silită, dar, așa cum era de așteptat, primăria clujeană nu și-a dezmințit aroganța și nu s-a conformat titlului executoriu, contestând în instanță executarea. Din nou instanța a dat dreptate proprietarilor de pe Petru Maior nr. 6-8, arătând că, ”potrivit articolului 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale din 23.03.1952, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege”, arătând că nimic nu dovedește că primăria s-ar afla în imposibilitatea de a efectua refacerea împrejmuirii desființate. Așa încât, instanța autorizează proprietarii să refacă gardul printr-o societate specializată, pe cheltuiala primăriei.
Cum primăria tot nu face nimic, pe 9 iunie 2009, Judecătoria Cluj pronunță, în favoarea proprietarilor imobilului de pe Petru Maior 4-6 următoarea sentință. ”Autorizează pe reclamanți să îndeplinească printr-o societate specializată, pe cheltuiala pârâților (adică pe cheltuiala primăriei – n. red.) obligația instituită în sarcina pârâților prin SC nr. 6172/2007 a Judecătoriei Cluj-Napoca str. Petru Maior nr. 6-8 și aducerea acestuia în starea anterioară desființării parțiale a acesteia (…) Irevocabilă.”
De ce nu a vrut primăria să facă un act de expropriere
Vasile Oltean este unul dintre locatarii imobilului de pe Petru Maior 6-8. Inginer de meserie, el a urmat o facultate de drept, finalizând inclusiv un masterat, pentru a putea să lupte în cunoștință de cauză cu caracatița primăriei clujene. Misterul despre refuzul primăriei de a face act de expropriere pentru gardul cu pricina a fost rezolvat în momentul în care Ciprian Oltean, adunând actele necesare pentru dosarul de instanță, a obținut Avizul emis de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. În documentul respectiv – publicat în varianta online a ziarului – se arată cum Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism a avizat ”documentația prezentată pentru realizarea unei clădiri cu regim de înălțime variabil S+P+3P+1 etaj retras și S+P+6E, pentru parking etajat și birouri.” Aceasta explică de ce primăria nu a aplicat legea exproprierii, birourile neputând fi sub nicio formă considerate ”cauză de utilitate publică”. Așa încât, neavând o lege care să îi permită să dispună cum dorește de împrejmuirea imobilului de pe Petru Maior nr. 6-8, a demolat-o pur și simplu.
Uite gardul, nu e gardul
Povestea gardului demolat nu se oprește aici. Odată ce a fost dezmembrat de către constructorii de la SC Transilvania SA, elementele gardului au fost depozitate în curtea BCU, însoțite fiind de notă de constatare a primăriei, de un proces verbal semnat de Transilvania SA și primărie unde este notat care au fost materialele rezultate în urma desființării împrejmuirilor de către SC Transilvania și, în sfârșit, de un proces verbal de predare primire, semnat între Transilvania SA și firma de salubritate Bratner-Veres, întocmit la momentul la care aceasta a preluat în grijă rămășițele gardului.
Între materialele recuperate din gard au fost și două piese din fier forjat, având dimensiunile de 7 x 4,4 metri, care nu au fost transportate de Brantner-Vereş din cauza mărimii lor, ele lipsind și de pe procesul verbal de luare în primire. Acestea au stat în curtea BCU până de curând, când brusc, fără să ceară aprobarea proprietarilor de drept a celor două panouri – locatarii de pe Petru Maior 6-8, cei de la bibliotecă și-au demolat gardul din spate și au făcut unul nou, în care au încorporat cele două piese din fier forjat.
Directorul BCU, Doru Radoslav, susține pe de altă parte că are poze care dovedesc că, înainte de a ajunge parte a împrejmuirii imobilului de pe Petru Maior nr. 6-8, cele două piese de fier forjat au fost parte din gardul bibliotecii. În anii 70, când gardul a fost demolat și împins mai în spate, piesele au ajuns în împrejmuirea vecină. El mai declară că este gata să meargă în instanță, dacă e cazul, pentru a apăra proprietatea bibliotecii.
Oricum, Ciprian Oltean spune că dacă, cumva, prin această manevră primăria speră că, nemaiavând piesele, vor renunța la reconstruirea împrejmuirii demolate, speranțele sale nu se vor împlini. Deoarece standardele de urbanism cer ca gardul să fie similar cu cel demolat, Oltean este gata să găsească o firmă care poate executa acea lucrare în mod similar, iar factura va fi prezentată primăriei, având în vedere că Judecătoria Cluj-Napoca a autorizat, prin decizie irevocabilă, refacerea gardului de către proprietari, în forma anterioară demolării.
procesomanu ala nu e normal. pur si simlpu e joc de sah. la ce ii foloseste gardu? daca oricum curtea nu e a lui? si pana la urma primaria trebuie sa aibe drept sa intre in curte. ciudat.
nu inteleg ce are el de castigat cu gardu ala in afara de orgoliu de procesoman
Deci: procesomanii e shahisti. Buuuun! Shahistii e orgoliosi… Buuuun, asa! Procesomanii e asa dastepti ca e sahisti, dar e si orgoliosi si „tin ca proasta de gard” .Evrika!
Adisor draga, daca nu era procesomanu(i) de pe Petru Maior, aveau clujenii in loc de 6 etaje de parcari, vreo 4 de birouri si numa 2 de parcari. Cam aceiasi lucratura ca in Piata
Mihai Viteazu, unde trogloditilor li se spune ca au un parking, dar au 4 etaje de spatii comerciale cu parcarile aferente. Si ca sa nu trebuiasca sa te efortezi mult in gandire, ia urmatorul exemplu: Iulius Mall este un parking, si ca anexe are si niste spatii comerciale. Numa’ ca tipul asta de excrocherie tine numai la cei veniti in Cluj cu pluta.
Un abuz ramane un abuz! N-ar fi nici primul… dar speram sa fie printre ultimele cu care primaria Clujului ne-a ‘blagoslovit’!… Ar fi timpul ca reactiile noastre la abuzuri si incalcari ale legii sa fie mai ferme! Bravo domnule Oltean! Tine-o tot asa; nu esti singur!
Tot legat de exproprierile facute cu acea ocazie e si Liceul de coregrafie, cladirea si curtea aferenta au fost lasate prin testament cu destinatia scoala de coregrafie !
Bine ca macar acum justitia le da peste bot (boc) !