Șefii Clujului joacă leapşa cu gunoaiele

Reprezentanţii principalelor autorităţi din oraş şi judeţ aruncă unul altuia problema rampei de gunoi. Pe de o parte Prefectul Gheorghe Vuşcan spune că proiectul nu este sustenabil, pe de alta şeful Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu este de părere că ar trebui cerute daune proiectantului. În acelaşi timp, edilul Clujului, Emil Boc spune că vina îi aparţine Consiliului Judeţean, administraţia care gestionează acest proiect. Însă toţi sunt convinşi că prima celulă de depozitare a gunoaielor va fi terminată până la sfârşitul anului.

Pentru a agita puţin spiritele, “şefii” Clujului au stârnit o mică furtună într-un pahar cu apă, legat de viitoarea rampă de gunoi a Clujului.  Iniţial, Prefectul Clujului, Gheorghe Vuşcan, a declarat într-o conferinţă de presă că din pricina proiectantului, viitorul perimetru al rampei ecologice a judeţului Cluj se intersectează cu perimetru centurii “de diamant” Vâlcele-Apahida.

“Conturul ăsta îl flutură pe aici ăştia de ani de zile! Cred că portarul de la consiliul judeţean l-a făcut! Daţi-l afară pentru că aţi dat banii degeaba pe asta”, a declarat Gheorghe Vuşcan.

Această “leapşă” a preluat-o şeful CJ Cluj, Horia Uioreanu, care a declarat că “problema este moştenită”, dar lucrurile se vor rezolva cu siguranţă.

“Este o problemă moştenită, dar o vom rezolva şi pe aceea. Cum? Păi există bază tehnică pentru a face aceste corecţii. Oricum şi la momentul când s-a organizat prima licitaţie pentru închiderea rampelor s-a găsit o diferenţă de peste 10% a cantităţilor proiectate de a fi închise, de aceea am şi anulat licitaţia. Din păcate suntem obligaţi să facem cu acelaşi proiectant corecţiile, în mod normal trebuia să ne îndreptăm ca daune împotriva proiectantului”, a susţinut Uioreanu într-o altă conferinţă de presă.

Și pentru că de la maraton până la investiţiile chinezeşti, nimic nu mişcă în Cluj-Napoca fără edilul Emil Boc, primarul nu s-a putut abţine să nu arunce “pisica moartă” înapoi în ograda administraţiei judeţene.

“Traseul noului depozit nu l-a făcut Primăria, l-a făcut Consiliul Judeţean! Dacă au făcut conturul peste centură să-şi asume responsabilitatea. Nu Primăria face conturul rampei, ci este făcut de către Consiliul Judeţean. Întrebaţi-i pe ei dacă au făcut peste centură sau nu”, declară Boc. Însă Boc nu a mai declarat şi că actuala platformă de stocare temporară unde ajung toate gunoaiele din judeţ nu are autorizaţie de funcţionare şi este amenajată în interiorul conturului de închidere a vechii gropi de gunoi cu girul Primăriei Cluj-Napoca.

Muncă din vorbe

Însă nimeni nu pare să ia în considerare faptul că una dintre societăţile care fac parte din consorţiul care trebuie să realizeze acest proiect este în insolvenţă. „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” în valoare de peste 255 de milioane de lei este blocat de insolvenţa SC Confort. Conform unui raport de acum doi ani privitor la modul în care autorităţile clujene gestionează administrarea deşeurilor, situaţia care atunci nu era roză, nu s-a schimbat deloc.

“Viteza mică cu care se construieşte sistemul de management integrat a deşeurilor, combinată cu închiderea depozitelor existente de deşeuri (şi în cazul judeţului Cluj, închiderea depozitului de deşeuri de la Pata Rât, care deservea pe lângă municipiile Cluj Napoca şi Dej şi o mare parte din comunele din judeţ) şi a închiderii şi ecologizării rampelor de gunoi din mediul rural, creează o presiune ridicată asupra administraţiei publice (atât la nivel local cât şi judeţean)”, arată raportul. Conform situaţiei reale, reprezentanţii autorităţilor nu dau semne că s-ar afla “sub presiune” dedicându-şi timpul diferitelor partipriuri politice.

“La nivelul judeţului Cluj, Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Cluj a început să fie practic implementat în 2010. In anul 2010 a fost lansată de către Consiliul Judeţean Cluj şi licitaţia deschisă pentru proiectarea şi execuţia depozitului ecologic judeţean, parte a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor pentru judeţul Cluj, proiect pentru care s-a emis de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca, Acordul de mediu nr. 18 NV6 /12.08.2010. La ora actuală nu există instalaţii de valorificare / tratare a deşeurilor menajere, singura soluţie este eliminarea lor prin depozitare finală. Rampele de deşeuri din judeţul Cluj sunt o soluţie din păcate şi pentru deşeurile industriale, unele din ele putând fi reciclate la locul producerii. Cantităţile mari de deşeuri biodegradabile care ajungă încă pe rampele de depozitare din judeţul Cluj au un impact negativ major asupra mediului prin emisiile mari care se înregistrează, dar şi prin cantităţile de levigat cu încărcătură mare de compuşi periculoşi care ajung în sol şi subsol”, arată raportul.

A intrat în insolvenţă cu un contract de milioane în spate

În primă fază, contractul pentru rampa ecologică a judeţului Cluj a fost atribuit consorţiului format din firmele Hidroconstrucţia – Iridex – Argif, care au ofertat pentru 29,7 milioane de euro. Chiar dacă, în prima fază, CJ Cluj a atribuit contractul firmelor care au cerut mai puţini bani, decizia a fost contestată la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor şi, ulterior, în instanţă. Însă, în ambele situaţii, cei de la Confort SA şi Vel Service SA au avut câştig de cauză, astfel că administraţia judeţeană a trebuit să semneze cu cei de la Confort şi Vel Service.

SC Vel Service este controlată de Simona Badea şi de firma STRUCTURAL CONSULT INVESTIŢII ŞI DEZVOLTARE SA. La rândul ei, această firmă este controlată a Simonei Badea, iar printre administratorii firmei se regăseşte Ionel Blănculescu. Acest personaj este un fost ministru interimar al Sănătăţii pe vremea lui Adrian Năstase şi fost ministru delegat pentru coordonarea Autorităţilor de control, în aceeaşi perioadă. Blănculescu a fost Secretar de stat, preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare şi a lucrat 13 ani în Ministerul Apărării Naţionale ocupându-se cu “activitatea de analiză”. De asemenea, Blănculescu se poate mândri cu un certificat de atestare F.B.I. în activitatea de combatere a crimei financiare şi de prevenire a folosirii circuitelor bancare în spălarea de bani murdari.

Cealaltă societate, Confort SA, care a intrat în insolvenţă, este deţinută de CORNU GEORGICĂ şi CARAIMAN LUCIAN NICU, şi este cea mai mare firmă din judeţul Timiş, cu o cifră de afaceri pe anul trecut de 752 de milioane de lei şi aproape 1.000 de angajaţi.

Răzvan Robu