Ministrul apărării american Jim Mattis a sosit miercuri în Ucraina pentru a discuta despre o posibilă întărire a sprijinului SUA pentru armata Kievului, angajată de peste trei ani într-un conflict cu separatiştii proruşi în estul ţării, relatează France Presse, conform agerpres.ro.
Jim Mattis urmează să se întâlnească joi cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi cu omologul său Stepan Poltorak pentru a reafirma sprijinul administraţiei americane pentru Kiev, în pofida voinţei afişate de Donald Trump în timpul campaniei electorale americane de a se apropia de Moscova.
Autorităţile de la Kiev speră să convingă Washingtonul să le livreze arme letale, în special echipamente antitanc şi antiaeriene, în plus faţă de ajutorul neletal pe care americanii le furnizează până în prezent.
Deşi armata americană s-a pronunţat favorabil faţă de această cerere, Donald Trump trebuie încă să aprobe o decizie în acest sens, în condiţiile în care există temeri că astfel de livrări ar putea provoca o escaladare a conflictului, în mare parte îngheţat după mai multe acorduri de încetare a focului.
„Din prima zi a agresiunii ruse, noi am cerut tuturor ţărilor lumii să ne ajute livrându-ne arme letale. Pentru moment, doar Lituania ne-a furnizat un astfel de ajutor”, a subliniat miercuri în faţa presei ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak.
„Continuăm să aşteptăm şi suntem pregătiţi să primim arme letale. Dar nu este vorba de decizia noastră, ci de cea a partenerilor noştri. Noi sperăm într-o astfel de susţinere”, a adăugat el.
Kievul şi ţările occidentale acuză Rusia că îi ajută din punct de vedere financiar şi militar pe separatiştii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.
Conflictul în estul Ucrainei s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014. Acordurile de pace semnate la Minsk în februarie 2015 au dus la o oarecare sfârşit al luptelor, dar valul de violenţă continuă să izbucnească, cu regularitate, de-a lungul liniei de demarcaţie.
Se strânge lațul în jurul ursului rus și nu va duce la nimic bun pentru Europa de Est. Războaie prin proxy, ca de obicei. Este firesc să ne temem de ruși, dar și mai firesc e să ne fie frică de inepția guvernanților noștri.