Sergiu Hossu: “Salubritatea nu este afectata de criza”

Sergiu Hossu: Suntem, în primul rând preocupaţi de protecţia mediului. În această direcţie am investit în cea mai mare linie de sortare a deşeurilor din România. Noi facem tot ceea ce înseamnă colectare de deşeuri, de la carton, unde din păcate piaţa este moartă în acest moment, până la PET. PET le valorificăm, le transformăm în ţigle dale şi pavaje. Pot să vă spun că avem parteneriate încheiate cu diferite consilii judeţene din România, s-ar putea să semnăm cu Primăria municipiului Cluj-Napoca, acolo unde am donat deja o parte din ţiglele pe care le-am produs. În România încă mai există case care sunt acoperite cu stuf sau cu tablă. Noi le-am dat aceste ţigle şi am reintrodus în circuit produse care ajungeau în groapa de gunoi.

Rep.: Rosal, ca afacere care doreşte în primul rând profitul nu ar avea interesul neapărat să investească în asemenea proiecte. Totuşi, dumneavoastră faceţi acest lucru. Pentru marketing, pentru PR?

S.H.:  Şi pentru PR şi pentru marketing. Totuşi, motto-ul nostru este „Excelenţă în salubriare, creat pentru protecţia mediului”. Prin aceste proiecte împiedicăm ca o parte din produsele care pot fi reciclate să ajungă în rampa de gunoi. Şi binenţeles pentru profit. Profit, care în momentul de faţă pot să vă spun că este aproape de zero, pentru că după cum bine ştiţi tot ce înseamnă piaţa produselor reciclabile a căzut. În momentul de faţă o tonă de carton reciclată este undeva la zece euro. Costul pentru noi să reciclăm cartonul este undeva la 70 de euro. Oferta este prea mare, nu se mai vinde cum se vindea înainte, toată lumea este afactată de criză, exporturile către China sunt blocate în momentul de faţă. Mai mult, o tonă de fier este evaluată la 70 de lei noi, deci vă daţi seama, de la 300, 400 de lei a ajuns la 60, 70 de lei. S-a investit foarte mult în linia de sortare a cartonului, în linia de balotare, în utilajele speciale de reciclare. Aşteptăm ca piaţa să îşi revină.

Rep.: Care este, în momentul de faţă relaţia dintre dumneaoastră şi autorităţile locale? Există probleme la nivelul judeţului Cluj?

S.H.:  Eu am venit în Rosal în luna mai a anului 2008, echipa din Rosal Cluj este în momentul de faţă cu totul şi cu totul nouă. Muncim, poate mai mult decât în alte localităţi, deoarece domnul Apostu are nişte standarde foarte ridicate. Datorită faptului că dânsul a ocupat iniţial funcţia de director tehnic în primărie face ca acesta să cunoască foarte bine toate dedesubturile şi tot ce înseamnă salubrizarea. În echipa nouă din primărie a intrat şi domnul Radu Moisin care iniţial a coordonat dezăpezirea şi doresc să vă spun că nu a fost noapte în care a nins, să nu fie pe teren. Nu ne simţim agresaţi că cei doi ne verifică constant, mi se pare normal ca aceştia să aibă grijă de banii primăriei, de banii contribuabilului. Mai mult, anul trecut am încheiat un contract de colaborare cu Penitenciarul Gherla. Este un avantaj pentru toate părţile, şi pentru noi ca şi firmă de salubrizare şi pentru Primăria Cluj-Napoca şi pentru Direcţia Naţională a Penitenciarelor şi implicit pentru deţinuţi. Vreau să vă spun că noi câştigăm o mână de lucru puternică, primăria câştigă un oraş mai curat, Direcţia Naţională a Penitenciarelor au o sursă de venit şi deţinuţii, muncind în folosul comunităţii, obţin reducerea pedepsei. Frumuseţea este că pe timpul în care ei îşi desfăşoară activitatea la noi dacă au o conduită bună, în momentul în care sunt eliberaţi noi îi angajăm. Nu avem preconcepţii legate de statutul lor, de faptul că au fost deţinuţi.

Rep.:  Cum staţi cu forţa de muncă în momentul de faţă, în condiţiile în care această meserie nu este printre cele mai căutate?

S.H.: A-ţi rămâne surprins. Criza este pentru mine cel mai bun lucru deoarece îmi găsesc oameni de calitate la un preţ mai redus decât cel din anii precedenţi. Vreau să vă zic că în momentul de faţă avem 300 de angajaţi şi am peste 200 de cereri de angajare. S-au închis multe domenii, dar salubrizarea va exista tot timpul. Aţi rămâne surprins să vedeţi ce salarii avem în cadrul companiei. Vă dau un exemplu, un şofer câştigă între 1700 şi 2100 de lei brut, plus orele suplimentare, am mecanici care a luat 2800 de lei „în mână”, un muncitor stradal câştigă între 1100 de lei şi 1500 de lei, depinde de domeniul în care lucrează. La aceşti bani se adaugă sporurile de noapte, orele suplimentare. Mai mult, de Paşte şi Crăciun le-am oferit angajaţilor bonuri sau cadouri.

Rep: Se tot discută de câţiva ani buni de relocarea rampei de gunoi de la Pata Rât. Cât de mult vă încurcă sau cât de mult v-ar ajuta această relocare?

S.H.: Nu ştiu dacă dumneavoastră ştiţi că firma Ecocrystal, care face parte din grupul Rosal a primit o finanţare de la fondul de mediu pentru înfiinţarea sau realizarea unui complex ecologic. Şi Consiliul Judeţean are un proiect al lor, şi noi avem un proiect al nostru , să vedem care-l va face primul, eu sper să le facem pe amândouă.

Rep.: Puteţi să îmi detaliaţi puţin proiectul dumneavoastră?

S.H.: Locaţia noastră este acolo unde a fost înainte halda de steril a Combinatului de Utilaj Greu în localitatea Apahida . Drumul către Cojocna este foarte bine izolat datorită utilizării sale anterioare ca drum pentru Combinatul de Utilaj Greu. Vă daţi seama că respectiva locaţie se pretează pentru depozitarea de deşeuri, este vorba de o suprafaţă de 33 de hectare. Mai mult, doresc să vă spun că tot ce ar intra în acest complex, în proporţie de peste 90 de procente s-ar recicla. Respectiva zonă, spre deosebire de rampa actuală va fi închisă cu un gard metalic, va fi foarte bine păzită ca proprietate privată şi o să vă spun şi de ce: se va lucra cu deţinuţi, 200-300 de deţinuţi, în parteneriat şi cu Penitenciarul Gherla şi cu Penitenciarul Baia-Mare. Vom împiedica, în primul rând, răspândirea anumitor boli. Dacă dumneavoastră aţi fost la rampă în ultima vreme aţi văzut că 2000 sau 3000 de persoane locuiesc acolo, ei, aici nu va locui nimeni . Este vorba inclusiv de realizarea unui sediu cu laboratoare pentru folosirea şi crearea de noi tehnologii pentru materialele care pot fi reciclate, laboratoare de studii pentru parteneriatele pe care dorim să le încheiem cu Universitatea Tehnică şi Universitatea Babeş Bolyai, respectiv Facultatea de Mediu, săli de curs şi valorificarea tuturor materialelor care intră, inclusiv a cauciucurilor şi transformarea lor într-un praf sau o pastă pentru asfalt.

Rep.: Nu vă gândiţi să transformaţi deşeurile în gaz metan?

S.H.: Gazul metan se obţine, să spunem, după câţiva ani de exploatare deoarece ai nevoie de o cantitate mai mare de deşeu. Tot ce înseamnă materie organică, de la coaja de banană pe care o aruncaţi dumneavoastră, la coaja de ou va fi transformat în compost, e produsul pe care îl punem noi la flori. Plasticul sau alte tipuri de polimer vor fi transformate în dale, în ţigle şi pe urmă vor fi vândute sau date în anumite zone, v-am spus, în parteneriat cu primăriile sau consiliile judeţene, să ajutăm anumite zone mai limitate. Tot ce înseamnă materiale rezultate din demolări de construcţii vor fi concasate şi pe urmă folosite ca umplutură la drumuri. Tot ce înseamnă PET din aluminiu şi ele vor fi reciclate şi comercializate mai departe. Deci peste 90 % din ceea ce intră va fi recliclat, deci nu vom mai avea ce avem în momentul de faţă.

Rep.: Din câte înţeleg, proiectul Rosal este oarecum mai bun decât cel al Consiliului Judeţean Cluj. Redeţi că veţi reuşi să-l realizaţi înaintea „jdeţului”?

S.H.: Nu este mai bun, este mai avansat. Momentan noi avem finanţarea, avem terenul, deci avem şi banii şi locaţia, aşteptăm doar unele aprobări de la Consiliul Judeţean şi Agenţia Naţională de Mediu. Cei de la Consiliul Judeţean încă nu au finanţarea şi să nu uităm că în ianuarie sau februarie 2010 actuala rampă trebuie închisă şi noi trebuie să depozităm undeva deşeurile.

Rep.: Aţi avut discuţii preliminarii cu Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj legate de acest proiect? În sensul că se gândeşte să renunţe la proiectul lor în favoarea proiectului Rosal?

S.H.: Nu, nu se gândeşte să renunţe la proiectul Consiliului Judeţean, eu cred că se va merge în paralel cu ambele. Problema este mai delicată deoarece toată lumea este în momentul de faţă afectată de criză, nu se ştie dacă o să mai vină bani sau nu de la Comunitatea Europeană pentru finanţarea proiectelor şi s-ar putea ca banii să nu mai vină. Sunt locaţii în care trebuiau să se facă deja asemenea complexe cum este cel pe care îl facem noi cu CJ şi s-au blocat, deoarece nu vin banii. S-a obţinut finanţarea, dar banii sunt blocaţi deoarece momentan nu există aceste fonduri. Dacă aţi văzut, chiar Comunitatea Europeană are o problemă, Comunitatea Europeană are un deficit de 600 de miliarde de euro ei şi-atunci din ce să pui şi banii, nu mai dau bani aici, nu mai dai bani acolo şi poate că într-una dintre aceste locaţii intră şi România sau Consiliul Judeţean Cluj. Noi obţinem finanţarea pentru proiectul de rampă ecologică, nu îl putem face pentru că nu avem banii, dar pe noi ne amendează cu 200.000 de euro pe zi pentru că nu am închis rampa existentă.

Augustin Stanciu