Sfintele fete din BOR “machiate” cu politica
Ruperea episcopiilor Alba Iuliei si a Oradiei de la Mitropolia Clujului si alipirea lor la cea a Ardealului, cu sediul in Sibiu, nu ar trebui sa aiba nici o insemnatate pentru simplii credinciosi, care platesc taxe pentru inmormantari, nunti, botezuri, etc. Practic, aceasta segregare din sanul bisericii ortodoxe inseamna ceva doar pentru sfintele fete bisericesti, anume calcarea peste orgoliul prelatilor clujeni in beneficiul celor din Sibiu. Pana la urma, Mitropolia Clujului a luat fiinta, nestatutar, la cererea Mitropolitului Bartolomeu Anania, si urmeaza, etapizat, sa fie dizolvata, la cererea altui Mitropolit, Laurentiu Streza.
Scindarea si valurile care au loc in ultimul timp in cadrul bisericii ortodoxe sunt reflexia starii politice actuale. De fapt, cele doua planuri ajung sa se intersecteze atunci cand, spre exemplu, Consiliul Judetean Cluj organizeaza o strangere de semnaturi pentru cei care vor sa sustina pastrarea “hotarelor” mitropoliei clujene care au fost trasate de Bartolomeu Anania in 2005. Cei interesati sunt invitati sa semneze pe listale afisate la sediile administratiilor judetene sau pe pagina de facebook a presedintelui CJ Cluj, Alin Tise. Pentru tinerii care vor sa pastreze episcopiile Alba Iuliei si a Oradiei la Cluj este posibila si varianta de “like”. Insa, singurul motiv pentru care Bartolomeu Anania a cerut infiintarea Mitropoliei Clujului, care sa cuprinda episcopiile Maramuresului, Salajului, Alba-Iuliei, Oradiei, Devei, Hunedoarei si Satmarului a fost pentru a dirija mai bine, din punct de vedere administrativ, bunurile bisericii. Pe credinciosul de rand, din satele si orasele Clujului nu ar trebui sa aiba vreo valoare daca biserica in care se inchina apartine din punct de vedere administrativ Mitropoliei Clujului sau Ardealului. Acest gen de probleme sunt destinate ierarhilor ortodocsi care, multi dintre ei, se identifica cu “ordonatorii de credite”. Asta este si principala cauza pentru care aceasta segregare a avut un asa mare impact. Majoritatea ierarhilor clujeni aveau stabilite o serie de relatii administrative pe linia stabilita de Bartolomeu Anania si continuate, in mare parte, de Andrei Andreicut, urmasul lui Anania. In lupta lor pentru pastrarea relatiilor impamantenite in doar 7 ani, au fost angrenati si credinciosii de rand. Cu atat mai mult, aceasta lupta apare electorala daca se tine seama ca, de fapt, deciziile statutate in urma cu aproximativ doua saptamani au fost luate in mod tacit de mult timp, nu in “teritoriu”, ci la “structura centrala”, la Patriarhie. Mai mult, factorii decidenti au actionat subversiv, sprijinindu-si deciziile luate pe slabiciunile (arhi)episcopilor care cred ca daca se “cristalizeaza” in jurul “campionului” Lucian Streza vor avea de castigat. Insa, din aceasta lupta surda nu vor avea de castigat decat simplii credinciosi care nu au vreo apetenta pentru acest gen de framantari. Pe langa dezvaluirea afinitatilor politice, “dezertarile” de la o mitropolie la alta mai arata si slabiciunea bisericii ortodoxe romanesti.
Mitropolia Clujului – infiintata nestatutar, desfiintata la fel
Teologul clujean Radu Preda explica, din interior bisericii, framantarile care au loc. “Sa nu uitam cum s-a ajuns la alcatuirea noii mitropolii de la Cluj. Foarte pe scurt, dupa alegerea succesorului mitropolitului Antonie in persoana episcopului Laurențiu de Caransebeș, episcopii din Ardeal, cu excepția celui de Harghita și Covasna, au constatat ca niciunul nu a votat cu cel caruia urmau sa le fie sufragrani. In ciuda faptului ca Biserica Ortodoxa din Romania este unica in Ortodoxia universala care menține structura organizatorica de tip mitropolitan, așa cum a fost aceasta articulata in secolele III și IV, nici vechiul Statut al BOR, dar nici varianta actuala, nu disting cu claritate intre alegerea episcopului și cea a mitropolitului. Or, chiar daca nu mai are atribuțiile pe care le prevedea dreptul canonic bizantin, mitropolitul prezideaza totuși sinodul mitropolitan, motiv ca la alegerea acestuia adunarile eparhiale din episcopiile sufragrane sa aiba votul decisiv. In spiritul comuniunii și al consensului frațesc, mitropolitul face corp comun cu sufragranii sai, cu episcopii din acel sinod. Intreaga eclesiologie ortodoxa este bazata pe acest sens al sinodalitații ca expresie a unitații in diversitate. Iata de ce, alegerea impotriva sufragranilor a PS Laurențiu pentru Sibiu a pus fundamental sub semnul intrebarii posibilitatea funcționarii sinodalitații la nivel mitropolitan. Soluția a parut sa fie inființarea unei structuri mitropolitane din care noul mitropolit ales era exclus. Spun ca a fost doar aparent o soluție deoarece, iata, a creat un precedent periculos de soluționare a unor conflicte personale cu instrumente instituționale. De acest precedent fac uz inclusiv cei care, acum, doresc „rearondarea”, fara a mai fi insa in situația care a generat noua mitropolie. Un detaliu semnificativ: la votul Sfantului Sinod din 4 noiembrie 2005 privind inființarea noii mitropolii, PS Laurențiu a votat pentru! Au fost doar doua voturi impotriva: cel al intre timp raposatului episcop Damaschin și cel al actualului patriarh.
Defectul „tehnic” de la inființarea mitropoliei clujene este compensat cu asupra de masura de insași recunoașterea statutului mitropolitan al centrului geografic și cultural al Transilvaniei. Iata de ce punerea sub semnul intrebarii a existenței Mitropoliei Clujului este nu doar un atac la adresa memoriei vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu, dar mai ales un gest profund anti-pastoral. Principial, echilibrarea din punct de vedere teritorial a celor doua mitropolii ardelenești este o dorința pana la un punct legitima”, este de parere Preda.
Ce se stia i-a luat pe nepregatite!
Dezmembrarea unui bune parti din Mitropolia Clujului a fost luata de Sfantul Sinod al BOR, care s-a intalnit la mijloc acestei luni.
“Sfantul Sinod a luat act de dorinta liber exprimata a clerului si credinciosilor din Adunarile eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei, Episcopiei Oradiei si Episcopiei Devei si Hunedoarei privind revenirea in jurisdictia Mitropoliei Ardealului. Ca atare, a fost aprobata modificarea jurisdictiei teritoriale a celor doua Mitropolii din Transilvania si a Mitropoliei Banatului, dupa cum urmeaza: Mitropolia Ardealului avand ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Alba-Iuliei, Episcopia Ortodoxa Romana a Oradiei, Episcopiei Covasnei si Harghitei si Episcopia Devei si Hunedoarei. Mitropolia Clujului, Maramuresului si Salajului avand ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului si Episcopia Salajului. Mitropolia Banatului avand ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Timisoarei, Arhiepiscopia Aradului si Episcopia Caransebesului”, arata comunicatul oficial al BOR.
„Eparhia Alba Iuliei va trece sub jurisdictia Mitropoliei Ardealului. In sinodul reunit al celor doua Mitropolii din 16 decembrie s-a luat aceasta hotarare, iar rearondarea se face in urma consultarii Adunarii Eparhiale”, a precizat pentru Radio TRINITAS parintele Liviu Stanciu, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei. Pentru a deveni efectiva, hotararea are nevoie de aprobarea Sfantului Sinod, a declarat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui. „Rearondarea propriu zisa va fi stabilita prin hotararea Sfantului Sinod potrivit Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane. Se va pune in discutia Sfantului Sinod, din Eparhie va pleca o solicitare si actul final prin care se va face rearondarea va fi hotararea Sfantului Sinod (…) acesta va fi pasul final”, a precizat consilierul juridic al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Ioana Maria Țuțui. Arhiepiscopia Alba Iuliei este, in prezent, parte componenta a Mitropoliei Albei, Crisanei si Maramuresului. Situația dateaza din 2006, de la inființarea celei de-a doua mitropolii din Transilvania, sub conducerea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania.
Razvan Robu
