Dupa “tunul” dat cu trecerea oficiilor de Registru al comertului in administrarea Camerelor de Comert, ministrul Ovidiu Silaghi vrea sa resusciteze pentru colegii lui liberali afacerea radarelor fixe. Ministerul Transporturilor, condus de liberalul Silaghi, a publicat Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2011-2020, in care face un lobby puternic pentru repornirea radarelor fixe, afacere patronata pana acum cativa ani de grupul baietilor destepti din Cluj. Legaturile lui Silaghi cu oamenii de afaceri care au gestionat afacerea Codec pot fi facute prin apartenenta tuturor la grupul elitist Rotary.
Afacerea radarelor fixe este pe cale sa fie resuscitata de ministrul liberal al Transporturilor si Infrastructurii, Ovidiu Silaghi. Chiar daca radarele fixe aduceau bani in cadrul administratiilor unde erau instalate si preveneau, intr-o anumita masura, accidentele rutiere, ele au fost oprite pentru ca sistemul de radare era gestionat de o sigura societate la nivel national, SC Codec, iar consiliile locale ale localitatilor in care se aflau radarele Codec au fost obligate sa incheie contractele respective. Astfel, s-a creat o situatie de monopol care insa a fost stopata. Cu toate acestea, recent, Ministerul Transporturilor a publicat Strategia Naţionala pentru Siguranţa Rutiera 2011-2020, document care urmeaza sa fie implementat. “Pentru eficientizarea acţiunilor de supraveghere, DPR are nevoie in primul rand de extinderea sistemelor de supraveghere automata, atat pe drumurile naţionale, cat şi pe celelalte drumuri publice. Sistemele de supraveghere video a traficului sunt importante şi din alte puncte de vedere. Acestea furnizeaza date care pot fi folosite şi de Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier, denumit in continuare ISCTR, pentru verificarea legalitaţii aspectelor legate de transporturi, greutate, autorizaţie de folosire a infrastructurii, plata rovinietei sau aspecte legate de vehicul. Articolul 8 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile şi completarile ulterioare prevad ca incasarile din amenzi aplicate pentru contravenţiile la regimul circulaţiei pe drumurile publice se fac venit integral la bugetele administraţiilor publice locale. Din acest motiv, in Romania, sistemele de supraveghere video a traficului rutier nu au avut nici o perspectiva de dezvoltare, in contextul in care nu a existat o posibilitate de autofinanţare. De exemplu, Sistemul de Supraveghere Video a Traficului Rutier pe DN1 nu poate fi dezvoltat intrucat nu exista legal posibilitatea finanţarii acestuia din amenzi de catre DPR”, se arata in document. Cu alte cuvinte, conform acestei strategii, sistemele fixe de supraveghere a traficului rutier nu sunt rentabile din punct de vedere financiar, chiar daca, potrivit estimarilor oficiale, amenzile de circulatie aduc la bugetul de stat circa 450 de milioane de lei anual.
Silaghi a luat ONRC-urile
Astfel, conform unor informatii din cadrul MTI, Silaghi doreste sa induca ideea ca pentru a pune in functiune sistemul de supraveghere a radarelor fixe este nevoie de un parteneriat public-privat. Aceasta actiune are aspectele unui deja-vu daca e sa rememoram modurile prin care Ovidiu Silaghi, din postura de sef al Camerei de Comert Satu Mare a reusit sa treaca patrimoniul si functiile Oficiilor de Registru al Comertului din jurisdictia Ministerului Justitiei in cea a Camerelor de Comert si Industrie. Cu alte cuvinte a trecut ONRC-ul de la stat la privat. Prin Legea 39/2011 o parte dintre oamenii de afaceri liberali au fost puşi “stapani” peste tot ce inseamna societate comerciala in Romania. Toţi cei care vor sa işi deschida o firma sau au deja una trebuie sa plateasca o serie de taxe la Oficiile de registru al comerţului. Daca pana acum, aceasta instituţie era subordonata statului roman, prin Ministerul Justiţiei, odata cu apariţia Legii 39/2011, registrul comerţului va fi “patronat” de Camerele de comerţ şi industrie din Romania, care sunt, de fapt, o serie de organizaţii non-guvernamentale (ONG) patronate de liberalul ieşean Mihail Vlasov. Conform unor calcule, la nivel naţional, in patrimoniul camerelor de comerţ vor intra circa 30 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea imobilelor in care funcţioneaza oficiile de registru al comerţului şi diferitele taxe care trebuiesc platite pentru o societate comerciala. Aceasta afacere a fost pregatita de liberali inca din 2005, şi, pentru ca procedeul pentru promulgarea legii nu a fost simplu, au fost cooptaţi şi social-democraţii.
Afaceri mobile cu radare fixe
In Romania, afacerea radarelor fixe a fost gestionata pe doua paliere. In sudul ţarii, radarele fixe au fost instalate de o societate controlata de Irinel Columbeanu, iar in rest, radarele au fost montate de firma Codec, o societate patronata de mai mulţi oameni de afaceri clujeni. In ambele cazuri, instalarea acestor camere de supraveghere a fost posibila dupa urmatorul model. Sub girul Poliţiei rutiere, al Ministerului de Interne şi al Consiliilor Judeţene, administraţiile locale au incheiat parteneriate de colaborare cu administraţiile locale fara sa se organizeze, in nici o situaţie, vreo licitaţie publica. In funcţie de puterea de negociere, amenda pentru depaşirea vitezei era imparţita intre administraţia locala şi societatea privata in procente care erau diferite de la caz la caz. In urma publicarii mai multor articole de presa, Autoritatea Naţionala pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a contestat modalitatea de incheiere a protocoalelor de colaborare şi a dat in judecata consiliile locale pentru nerespectarea legilor achiziţiilor publice. Dupa caştigarea proceselor, consiliile locale au fost nevoite sa rezilieze contractele iar poliţia rutiera sa inchida radarele. Pe vremea cand aceasta afacere incasa bani frumoşi, actionarii Codec, care se bucurau de aproape jumatate din suma amenzilor de circulaţie primite de şoferii indisciplinaţi, sunt unii dintre cei mai bogaţi clujeni: Dan Pop Baldi a deţinut 3,95% din acţiunile SC Astral Telecom, Urasi Bela, care a facut parte şi el din acţionariatul Astral cu 3,95% şi Valentin Nicola, membru fondator al Astral-ului. Sorin Ghite face parte din grupul acţionarilor de la SC Codec. Şi el a deţinut, de asemenea, 3,95%, din acţiunile Astral. Colaborarea autoritaţilor clujene cu firma Codec a inceput in ianuarie 2007. In sedinta CJ Cluj din 31 ianuarie 2007, s-a adus in discutie "aprobarea conţinutului protocolului de cooperare intre Consiliul Judeţean Cluj şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj şi SC Codec SRL". CJ Cluj a prezentat acest protocol şi primariilor dintre Cluj şi Turda, iar autoritaţile locale respective au incheiat contracte confidenţiale cu SC Codec.
Este necesara elaborarea unui plan naţional de management şi supraveghere video a intregii reţele de drumuri publice, plan care sa fie in acord cu componenta de drumuri inteligente din prezenta strategie şi implicit cu elementele fundamentale ale Directivei europene referitoare la sistemele inteligente de transport, plan care sa cuprinda cel puţin:
– definirea unui necesar de sisteme de management şi supraveghere video la nivelul intregii reţele de drumuri publice;
– definirea unor dispecerate zonale la care toate sistemele de monitorizare din zona de responsabilitate sa fie conectate;
– definirea unor proiecte standardizate de sisteme de management şi supraveghere a traficului rutier pentru diferite tipuri de drumuri/localitaţi: urban mic, urban mare, drum judeţean, drum naţional, autostrada;
– administratorii de drum vor finanţa instalarea şi funcţionarea corespunzatoare a sistemelor de supraveghere video a traficului rutier, din sumele provenite din amenzi, repartizate de la bugetul de stat, avand obligaţia de a nu le da alta destinaţie. De asemenea, vor avea obligaţia de a conecta sistemele la centrele zonale şi de a respecta standardele cerute la nivel naţional.
Stefan Trandafir
