Soția deputatului Emanuel Ungureanu a pierdut în fața lui Petru Șușcă, fostul manager al Spitalului de Urgență Cluj-Napoca

Medicul Loredana Ungureanu, soția deputatului USR-PLUS Emanuel Ungureanu, a pierdut în fața lui Petru Șușcă, fostul manager al Spitalului Clinic de Urgență Cluj-Napoca, în urma deciziei instanței supreme.

Conflictul dintre deputat și fostul manager s-a transformat într-o adevărată vendetă personală, în special din cauza faptului că soția lui Ungureanu nu se putea angaja la Spitalul Județean, din lipsă de locuri și bani – însă nu era singurul medic aflat în această situație. Deși, la acea vreme, dăduse și spitalul în judecată, a pierdut în Justiție.

Anul trecut, doamna medic a câștigat după ce l-a dat în judecată pe fostul manager al spitalului clujean, pe care l-a acuzat că nu ar fi angajat-o din cauza conflictelor pe care Șușcă le-ar fi avut cu soțul ei. 

În acest dosar, Loredana Ungureanu voia și daune morale în valoare de 60.000 de lei, din cauza afirmațiilor pe care Petru Șușcă le-ar fi făcut într-un interviu acordat în iunie 2018, când i-a atras atenția lui Emanuel Ungureanu că nu are nicio problemă personală cu soția lui, deși deputatul transformase lipsa locurilor pentru angajare într-un război. 

Reporterii Gazeta de Cluj au discutat cu Petru Șușcă despre proces și relația cu soții Ungureanu, iar, din spusele acestuia, rezultă că brusc, după ce soția sa a fost angajată, Ungureanu nu a mai fost atât de preocupat de problemele și neregulile spitalului, sau poate că au dispărut prin magie:

„A fost admis apelul declarat de mine împotriva sentinței civile pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în același dosar pe care o schimba în tot, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Ungureanu Loredana, ca nefondată.

Sincer, după logica mea, chiar nu pot să-mi explic de ce am pierdut până acum, dar faptul că doamna Ungureanu a fost angajată de către actuala conducere spune totul și confirmă că afirmația făcută de mine este adevărată.  După angajarea doamnei, observam cu toții că problemele din acest spital au dispărut, sau poate că soțul doamnei și-a pierdut telefonul mobil și nu mai are cu ce filma.

Personal nu am avut și nu am nimic cu doamna Ungureanu, dar indicatorii de performanță ai secției Dermatologie nu impuneau angajarea a 4 medici în cadrul acestei secții. Menționez ca nu este singura secție a spitalului în această situație. Să ai 5 medici angajați și să mai angajezi încă 4 medici dermatologi la un număr de 35 de paturi, în condițiile în care, înaintea începerii pandemiei, rata de ocupare a paturilor era de aproximativ 50%, înseamnă totală iresponsabilitate din partea actualei conduceri. Practic, acum, la Dermatologie este angajat 1 medic la 2 paturi aflate în funcțiune. Din păcate, la stat se poate orice, bugetul suportă. Ar fi interesant de văzut cum arată acum indicatorii de performanță ai secției. Puteți să-i solicitați dumneavoastră și să vă convingeți. Într-un spital privat, actuala conducere cu siguranță nu și-ar fi permis să angajeze într-o singură zi 4 medici, dacă bugetul și indicatorii nu ar fi permis. Cred că în plină pandemie, prioritățile ar fi fost angajarea de medici cu specialitatea anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase și pneumologie.” a declarat fostul manager.

În întâmpinarea lui Petru Șușcă la recursul incident, în legătură cu afirmațiile făcute în cadrul acelui interviu, pentru care a fost dat în judecată, acesta prezintă următoarele argumente: „2. În cazul de față, însă, trebuie observat că reclamanta a dedus judecății afirmațiile subsemnatului formulate la data de 4 iunie 2018 cu ocazia protestului tehnicienilor și a moașelor din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. Aceste afirmații au fost formulate o singură dată, fără a fi reluate de către subsemnatul, având, așadar, caracter unic.

3.  Preluarea în presă a afirmațiilor în discuție nu poate fi imputată subsemnatului. De altfel, acțiunea reclamantei de condamnare a publicației evz.ro pentru preluarea afirmațiilor subsemnatului a fost respinsă ca neîntemeiată – a se vedea Decizia civilă nr. 139/2020 pronunțată în dosarul nr. 13431/211/2018 instanța reținând chiar că nu rezultă din nicio probă că prin publicarea articolului ar fi fost afectată credibilitatea profesională a reclamantei.

Or, în aceste condiții, câtă vreme publicarea articolului de presă în discuție a fost constată de către o instanță judecătorească ca având caracter licit, cu atât mai mult subsemnatul, care nu am nicio legătură cu articolele de presă în discuție, nu pot fi învinovățit pentru aceasta.

4. Așadar, trebuie observat că publicarea articolelor de presă în legătură cu afirmațiile subsemnatului pe de-o parte nu îmi pot fi imputate, căci subsemnatul nu sunt autorul acelor articole de presă,  iar, pe de altă parte, nu se află într-o legătură de conexitate cu afirmațiile subsemnatului de-o asemenea manieră încât acestea să fie considerate o faptă continuă, cenzurabilă în condițiile art. 253 alin. (1) lit. b) C.civ.”

Fostul deputat de Cluj Emanuel Ungureanu l-a angajat pe șeful corpului de control, Constantin Dina, drept consilier la cabinetul său parlamentar. Dina este cel care a ajutat la demiterea din funcție a fostului manager al Spitalului Județean, Petru Șușcă.

Prima decizie de înlocuire a conducerii unui spital făcută de fostul ministru Vlad Voiculescu a fost cea Spitalului de Urgență Cluj-Napoca.

În primele zile ale lui ianuarie 2021, Petru Șușcă era scos din funcție prin revocare. Deputatul USR+, Emanuel Ungureanu, una din vocile critice ale sistemului public de sănătate, declara, însă, că decizia a venit ca urmare a unui raport al Corpului de Control al Ministerului Sănătății făcut în urma sesizărilor sale.

După toate acestea, a ieșit la iveală că șeful Corpului de Control, Constantin Dina, era angajat cu jumătate de normă la cabinetul său parlamentar.

Actualul manager al Spitalului de Urgență Cluj-Napoca este Claudia Gherman. În mai, aceasta rămăsese singurul participant eligibil al concursului pentru postul de manager al spitalului, după ce contestația lui Șușcă a fost respinsă de comisie din două motive. Comisia de concurs susținea că dosarul fostului manager al spitalului avea cu 2 pagini mai mult față de câte se cereau – proiectul avea 22 de pagini, iar comisia a ceruse 15-20 de pagini. Cele două pagini în plus erau de fapt coperțile. În fișa de înscriere prevedea 20 de pagini plus două coperți. De asemenea, pe site-ul spitalului, în documentul care arată cerințele pentru înscrierea la concurs, erau notate 15-20 de pagini fără sa precizeze ca ar fi incluse și coperțile în numărătoarea acestora. Al doilea motiv pentru care dosarului lui Șușcă a fost respins a ținut de tema tratată. Comisia de concurs a considerat că proiectul domnului Șușcă nu se încadrează în nici una dintre temele propuse, deși acesta alesese să trateze tema “performanței clinice și financiară a activităților concursului”. În documentarea referitoare la încadrarea în temele de proiect pe care a depus-o Șușcă, împreună cu restul dosarului, este prezentată și tema aleasă.