Cropped image of healthcare worker holding patient's hand. Close-up of nurse consoling patient. They are in hospital.

Un raport oficial al Uniunii Europene arată că scăderea speranţei de viaţă a românilor în pandemie este dublă faţă de media europeană.

Dr. Alexandru Nechifor explică pentru „Adevărul” principalele cauze care au dus la acest lucru, între care, alimentaţia nesănătoasă şi consumul excesiv de alcool.

Specialiştii susţin că de vină pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor înregistrate în ţara noastră sunt comportamentele riscante în materie de sănătate. Românii consumă mult alcool, fumează în exces, au o alimentaţie nesănătoasă şi o activitate fizică redusă, arată concluziile documentului publicat de Comisia Europeană.

„Din punct de vedere al cheltuielilor pentru prevenţia principalelor afecţiuni medicale, în România stăm dezastruos. Avem doar câteva campanii de informare, de multe ori sterile, cu mesaj neadaptat către publicul-ţintă. Trebuie înţeles că fiecare euro ce merge spre domeniul educaţiei şi sănătăţii nu reprezintă o cheltuială, ci o investiţie, în prosperitatea şi starea de sanătate a acestui popor. Este nevoie de o muncă asiduă în primul rând cu mentalităţile din această ţară, pentru că avem o sumedenie de preconcepţii în aceste domenii”, spune dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă şi nutriţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi.

Cauzele principale de mortalitate în România

Medicul susţine că dacă s-ar fi făcut mai multă prevenţie, concluziile studiului ar fi fost altele. Renunţarea la fumat, alimentaţia echilibrată şi screeningul corect al acestor afecţiuni ar putea aduce zeci de ani în media de viaţă a românilor, este de părere specialistul.

„Sunt convins că prevenţia ar fi schimbat concluziile studiului. Cauzele principale de mortalitate în România sunt cele de origine cardiovasculară şi oncologică. Atât infarctul miocardic, cât şi accidental vascular cerebral pot fi prevenite. Dacă discutăm de principalele trei cauze oncologice de deces (pulmonar, colo-rectal, sân), renunţarea la fumat, alimentaţia echilibrată şi screeningul corect al acestor afecţiuni ar putea aduce zeci de ani în media de viaţă a românilor. Şi nu discutăm doar despre un trai îndelungat, ci ar trebui să socotim şi anii de viaţă fără dizabilităţi în care viaţa se desfăşoară fără boli cronice şi fără limitarea activităţilor cotidiene, şi aici iarăşi stăm foarte rău”, susţine medicul.

Cheltuielile pentru prevenţie, penultimul loc în UE

Totodată, potrivit studiului, cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenţie ale României sunt pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Acest lucru a însemnat că, înainte de pandemie, sănătatea publică era subfinanţată şi neperformantă. Cheltuielile de sănătate pentru asistenţa medicală primară sunt, de asemenea, cele mai scăzute în termeni absoluţi dintre ţările UE. Medicul Alexandru Nechifor consideră că alocările din PIB pentru educaţie şi sănătate ar trebui să fie la nivelul ţărilor spre care ne uităm şi cu care ne comparăm.

„Totul pleacă de la educaţie şi investiţia în educaţie. Este nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung de investiţie în resursă umană din sistemul educaţional şi sanitar. Introducerea în curricula şcolară poate chiar de la grădiniţă a noţiunilor primare de sănătate, de alimentaţie, de igienă şi de conştientizare şi prevenţie a bolilor. Alocările din PIB pentru educaţie şi sănătate trebuie să fie la nivelul ţărilor spre care ne uităm şi cu care ne comparăm. Lucrurile se vor vedea abia peste ani, poate zeci de ani, dar vă asigur că orice ban dus spre educaţie şi sănătate merită”, afirmă dr. Alexandru Nechifor.

Românii nu au o educaţie a mâncării sănătoase

Potrivit medicului, în România, investiţia în educaţie este deficitară. Şi mai grav este că românii mănâncă nesănătos şi nu au o educaţie a mâncării sănătoase. Mâncăm mult şi cel mai frecvent, slab calitativ, susţine medicul.

„Extrem de mare, nu este vorba de o lipsă de educaţie, ci de o educaţie deficitară sau şi mai grav o educaţie ineficientă. Investiţia în educaţie este singura modalitate de a scăpa de sărăcie. De asemenea, se răsfrâng şi asupra speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii. Mulţi dintre români trăiesc ca să mănânce, nu mănâncă pentru a trăi. 59 % dintre adulţii români raportează că nu mănâncă cel puţin un fruct pe zi şi o proporţie similară dintre aceştia nu consumă legume. Mâncăm mult şi, cel mai frecvent, slab calitativ”, concluzionează medicul.

Alexandru Nechifor este medic specialist în medicină internă şi nutriţie la Spitalul Judeţean Galaţi, fiind, totodată, prorectorul Universităţii „Dunărea de Jos”.

Sursa: adevarul.ro

Citește și: Sătui de abuzurile Claudiei Gherman, doi medici din cadrul SCJU Cluj-Napoca și-au dat demisia DOCUMENTE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.