Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca despre DECIZIA în CAZUL doctorului CIUCE:” în perioada 2006-2015, au existat trei copii decedați ”

Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca a transmis un comunicat de presa ca urmare a deciziei de neîncepere a urmăririi penale a chirurgului Ciuce.

Ca urmare a recentei re-intrări în atenția presei a cazului decesului fetiței născute prematur, Șendroiu Sara Maria, din anul 2015, care nu a putut fi operată în unitatea noastră, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca aduce următoarele clarificări:

7. Având în vedere informațiile apărute în presă, în 2015, referitoare la cazul mai sus menționat, la data de 07.07.2015, Serviciul de Investigații Criminale din cadrul I.P.J. Cluj s-a sesizat, din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către funcționarii din conducerea unității sanitare. Ca urmare a autosesizării Serviciului de Investigații Criminale din cadrul I.P.J. Cluj, conducerea spitalului a demarat o anchetă internă. În urma acesteia, a rezultat că, în perioada 2006-2015, au existat trei copii decedați (doi cu vârsta sub un an, unul de 1,5 ani), în urma intervențiilor chirurgicale efectuate de Prof. Constantin Ciuce, în condițiile în care acesta nu deținea specializare în chirurgie pediatrică.

Ca atare, conducerea spitalului a solicitat I.P.J. Cluj extinderea urmăririi penale, pentru identificarea persoanelor vinovate și stabilirea vinovăției acestora în cazul celor trei copii decedați, în urma operațiilor efectuate în Secția Clinică Chirurgie I.

Atât infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 C.pen., cât și cele trei infracțiuni de ucidere din culpă prevăzute de art. 192 alin. 2 C.pen. au fost cercetate în dosarul penal nr. 221/P/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că nu există indicii cu privire la îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, de către personalul din conducerea spitalului, de natură să producă vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale vreunei persoane. S-a apreciat că infracțiunea de abuz în serviciu nu există, motiv pentru care s-a dispus clasarea prin Ordonanța procurorului din data de 27 septembrie 2016. Soluția a fost aceeași și, în ceea ce privește, cele trei infracțiuni de ucidere din culpă, respectiv clasarea dispusă prin aceeași Ordonanță din data de 27 septembrie.

1. Împotriva soluției de clasare, cu privire la cele trei infracțuni de ucidere din culpă, Spitalul a formulat plângere la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de de Apel Cluj, în temeiul art. 339 C.pr.pen., fiind criticată soluția de clasare sub aspectul legalității și temeiniciei. După respingerea plângerii, Spitalul, în conformitate cu dispozițiile art. 340 și 341 C.pr.pen., a formulat plângere la Judecătorul de Cameră Preliminară, fiind reiterate criticile privind legalitatea și temeinicia soluției de clasare. Astfel, cum rezultă din plângerea formulată de spital, a fost criticată împrejurarea că în cauză nu s-a procedat la administrarea probelor necesare realizării obiectului urmăririi penale (solicitarea certificatului constatator al decesului pentru pacienții minori, solicitarea raportului de necropsie, dispunerea efectuării unor expertize medico-legale, pentru stabilirea unei relații de cauzalitate dintre o culpă medicală și decesul pacienților, audierea medicilor care au compus echipele chirurgicale). Deopotrivă, s-a argumentat că, în conformitate cu art. 386 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, (1) Profesia de medic se exercită în România cu titlul profesional corespunzător calificării profesionale însuşite, după cum urmează: a) medic de medicină generală pentru medicii care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 64 lit. d); b) medic specialist în una dintre specialităţile clinice sau paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (s.n.). Conform Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală aprobat prin Ordinul nr. 1509/2008 și anexei acestui ordin, pct. I.1.2. – în grupa specialităților chirurgicale, este menționată chirurgia pediatrică, ce constituie o specialitate distinctă, care nu este asimilată chirurgiei generale. Prof. Constantin Ciuce avea la acel moment două specializări (chirurgie generală și chirurgie vasculară), însă nu avea și nu are specializare în chirurgie pediatrică.

Spitalul a considerat că Prof. Constantin Ciuce a operat cei trei pacienți minori decedați, fără a avea competența pretinsă de lege, la baza acestei aprecieri fiind invocată Adresa Colegiului Medicilor din România nr. 3539/09.08.2010, în care, al punctul 3 se face precizarea: „în ceea ce privește posibilitatea ca un medic de specialitate chirurgie generală să obțină competență chirurgie pediatrică, trebuie să facă demersurile legale pentru obținerea celei de-a doua specialități, conform legislației în vigoare”.

III. Judecătorul de cameră preliminară a soluționat plângerea împotriva soluției de neurmărire, după patru amânări ale pronunțării, în sensul respingerii acesteia. Până în acest moment, soluția nu a fost motivată.