Spre un nou mandat

De fapt, prin prezenţa sa, preşedintele Traian Băsescu, alături de premierul Emil Boc, preşedintele celui mai puternic partid în prezent, au închis paranteza războiului rece cu UDMR. Să ne aducem aminte care au fost dovezile acestui război rece între preşedinţie şi UDMR. Mai întâi, la începutul acestui an, UDMR, după ce nu a putut să intre la guvernare, din cauza şantajului ordinar făcut de PSD, a mobilizat mai multe mii de etnici unguri în secuime, în câteva demonstraţii care urmăreau blocarea schimbării etnicilor unguri din conducerea serviciilor deconcentrate din Ardeal. Reacţia preşedintelui Băsescu a fost rapidă şi dură. El i-a acuzat pe liderii UDMR că urmăresc o politică de purificare etnică în judeţele Harghita şi Covasna. Un asemenea limbaj n-am mai auzit din anii 90 şi nu de la un fost preşedinte al PD. Al doilea eveniment din războiul rece a avut loc atunci când preşedintele Ungariei a cerut aprobarea de a veni cu avionul în 15 martie pentru a participa la comemorarea eroilor revoluţiei maghiare din 1848. Nechibzuita solicitare care cerea aprobarea pentru a călători în „autoguvernarea Harghita” a avut din nou darul de a-l înfuria pe preşedintele Băsescu, iar guvernul României a interzis accesul avionului prezidenţial maghiar în spaţiul aerian românesc. Dar lucrurile n-au stat întodeauna aşa. Să ne aducem aminte că UDMR l-a votat acum cinci ani la preşedinţie pe Traian Băsescu. Să ne amintim că indiferent de parteneri, UDMR a fost la guvernare în ultimii 12 ani, adică în perioada 1996-2008, având un parteneriat bun cu toate partidele româneşti de la stânga la dreapta, de la răposatul PNŢCD şi „ecologişti”, până la PSD şi liberali. În 12 ani, UDMR şi-a consolidat puternic poziţiile în societatea ardelenească, a format o clasă de mijloc inteligentă şi a stopat exodul din România spre Ungaria sau alte ţări al etnicilor unguri. Ungurii se simt bine în România. Accesul timp de 12 ani la resursele ţării le-a adus numai foloase. În toată această perioadă, de facto, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş s-a introdus bilingvismul, inscripţiile bilingve au împânzit tot Ardealul, iar aceste măsuri nu au dus la nicio resurecţie a naţionalismului românesc. Mai mult decât atât, din 2000 încoace, când PRM a avut cel mai bun scor electoral din istoria sa, partidul lui Vadim a ajuns, anul trecut, partid neparlamentar. PUNR şi PAUR au dispărut deja de ani buni. Concluzia este clară, cooptarea UDMR la guvernare- atât pentru UDMR, pentru motivele arătate mai sus, cât şi pentru mediul politic românesc ce a scăpat de partidele naţionaliste antisistem, gen PRM sau PUNR,- este benefică. Dacă acum 10 ani se broda încă pe asemănările, vezi Doamne, între situaţia din Kosovo şi cea din Ardeal, acum aceste discuţii ţin de trecut! Niciodată n-au fost mai bune relaţiile interetnice în Ardeal ca în prezent. Repet deci concluzia. Cei 12 ani de participare a UDMR-ului la guvernarea României au adus foloase atât majorităţii româneşti, cât şi minorităţii maghiare.

 

Prin prezenţa sa şi discursul la congresul UDMR, Traian Băsescu a pus punctul pe „I” în relaţiile sale cu partidul comunităţii maghiare. El a promis mult mai multă descentralizare, mult mai multe pârghii pentru comunităţile locale, dar s-a opus categoric autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Să nu uităm că patru judeţe din Ardeal au preşedinţi de Consilii Judeţene unguri şi că acest lucru nu se va schimba pentru că nu are cum să se schimbe componenţa etnică. Este vorba de judeţele Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare. Mai multă descentralizare va duce la mai multă putere pentru toţi aleşii locali, deci şi pentru maghiari. În plus, în interviul acordat Gazetei de Cluj, consilierul pe probleme de minorităţi al preşedinţiei, Eckstein Kovacs Peter, declară că preşedintele se pronunţă pentru adoptarea legii statului minorităţilor, o lege pe care UDMR o cere de mai bine de un deceniu, dar pe care niciun guvern nu a promovat-o. Oferta preşedintelui este generoasă şi nu ştirbeşte cu nimic suveranitatea naţională.

Cu un UDMR fără candidat la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, care ar fi cea mai bună soluţie pentru Traian Băsescu, noul mandat prezidenţial îl va lua din primul tur.