Stabilitatea Egiptului, victima conflictelor religioase

O grupare musulmană extremistă a incendiat mai multe biserici creştine în Egipt, susţinând că trei femei care s-au convertit la Islam au fost răpite şi sechestrate în aceste lăcaşuri de cult. Copţii s-au apărat cu pietre, iar forţele de ordine egiptene au încercat să aplaneze violenţele religioase care au făcut deja zeci de victime. Regimul post-Mubarak se confruntă cu cea mai mare provocare de la plecarea fostului preşedinte.

Noul guvern egiptean, condus de armată, se confruntă cu o serie de conflicte de natură religioasă, care au izbucnit în urmă cu două luni între musulmani şi creştini. Evenimentele de la sfârşitul săptămânii trecute au făcut 12 victime şi 238 de răniţi, cea mai sângeroasă cionire religioasă din Egipt din 9 martie încoace, când 13 persoane au murit  într-o biserică incendiată de musulmani. Aceştia au dat foc bisericii pentru a-i pedepsi pe creştinii care ar fi sechestrat în lăcaşul de cult o femeie care s-a convertit la Islam. Timp de zeci de ani, acuzele reciproce pe care şi le aduc acum creştinii şi musulmanii din Egipt au fost un subiect tabu, dar în ultimele luni acestea au luat amploare, în special în zona de sud a ţării, unde locuiesc comunităţi mari de creştini copţi. Deşi guvernul interimar al Egiptului a fost preocupat, în primul rând, de rezolvarea problemelor politice şi economice, tensiunile religioase par a fi cea mai serioasă ameninţare împotriva stabilităţii regimului post-Mubarak.

Biserici incendiate

Armata a anunţat că 190 de persoane vor fi judecate de Curtea militară în legătură cu violenţele care au izbucnit sâmbătă, 7 mai. Duminică, sute de tineri creştini au traversat centrul capitalei, Cairo, către clădirea televiziunii de Stat pentru a cere înlăturarea  de la putere a lui Mohamed Hussein Tantawi, preşedintele Consiliului militar care conduce Egiptul de la plecarea lui Hosni Mubarak în luna februarie a acestui an. Un grup de musulmani s-a intersectat cu tinerii creştini şi a încercat să-i calmeze, dar până la urmă s-au luat la bătaie şi cele două grupuri au început să arunce cu pietre unii în ceilalţi, potrivit relatărilor agenţiei de ştiri naţionale MENA, care a estimat numărul răniţilor la 42 de persoane. Chiar dacă mai târziu conflictul a fost aplanat, sute de protestatari au rămas în zonă până noaptea târziu.
În preajma bisericilor din suburbia Imbaba autorităţile au plasat vehicule militare, după ce în aceeaşi zi, în această zonă, au avut loc alte confruntări între creştini şi musulmani. Răniţii din ambele tabere au arătat reporterilor leziuni care păreau să fie provocate de gloanţe, iar agenţiile de presă ale statului au făcut public numărul victimelor de duminică: 12 morţi şi 235 de răniţi, dintre care 65 au fost împuşcaţi.

Pietre şi gloanţe

Premierul egiptean Essam Sharaf urma să participe la o serie de vizite în statele arabe din zona Golfului, dar le-a amânat pentru a organiza o şedinţă a Cabinetului prin care să traseze noi strategii pentru a asigura securitatea în zona obiectivelor religioase şi pentru a propune un proiect de lege care să mărească pedepsele pentru atacurile asupra locurilor de rugăciune. „Adunările în preajma lăcaşelor de cult vor fi interzise pentru a proteja sanctitatea acestora, pentru a asigura siguranţa rezidenţilor şi pentru a preveni conflictele între secte”, a declarat ministrul Justiţiei, Mohamed el-Guindy, la televiziunea naţională.
Autorităţile au organizat cordoane de securitate lângă biserica Sfântul Mina din Imbaba, unde în jur de 500 de musulmani salafiţi s-au adunat sâmbătă, 7 mai, pentru a le cere creştinilor să elibereze o femeie care susţineau că este ţinută acolo cu forţa. Când grupul de musulmani s-a apropiat de biserică, au început focurile de arme, iar ambele tabere au aruncat cu pietre şi cocktailuri Molotov. Unii dintre martorii citaţi de Associated Press (AP) au declarat că armata a intervenit prea târziu şi, la început, a aşteptat să vadă cum vor evolua lucrurile, înainte de a încerca să aplaneze conflictul. Deşi forţele de ordine au tras focuri în aer şi au folosit gazele lacrimogene pentru a despărţi cele două grupuri, creştinii şi musulmanii au continuat ore în şir să se războiască cu pietre. Când s-a luat şi curentul electric în cartier, forţelor de ordine le-a fost şi mai greu să menţină liniştea. O biserică din apropiere, Sfânta Maria, a ars până în temelii, dar martorii au declarat că a fost incendiată de golani, iar salafiţii au încercat să îi oprească.
Reprezentanţii grupului islamic Frăţia Musulmană a condamnat faptele de violenţă, iar Al-Azar, cea mai înaltă autoritate religioasă din Egipt, a cerut organizarea unei conferinţe pe tema reconcilierii religioase. Familiile victimelor vor primi 5.000 de lire egiptene (aproximativ 840 de dolari) drept compensaţie, iar cei răniţi 2.000 de lire egiptene, a declarat guvernatorul regiunii Giza, unde se se află Imbaba.

Golani şi terorişti

Conflictele între sectele din Egipt au izbucnit din cauza unei serii de convertiri, dispute familiale şi construcţia de biserici. Musulmanii şi creştinii au demonstrat împreună pentru îndepărtarea lui Mubarak de la putere, dar de atunci tensiunile între cele două grupuri s-au acutizat. Salafiţii, care s-au ţinut departe de manifestări politice în timpul regimului Mubarak, protestează acum în mod regulat în legătură cu răpirea şi sechestrarea de către creştini a trei femei care s-au convertit la Islam şi ameninţă că vor ataca toate bisericile în care aceste femei sunt ţinute cu forţa.
Creştinii reprezintă aproximativ zece procente din populaţia de 80 de milioane a Egiptului. Egiptenii care cer secularizarea statului s-au arătat îngrijoraţi de atitudinea laxă a statului faţă de acţiunile violente ale salafiţilor care au izbucnit de la alungarea lui Mubarak. Sute de protestatari s-au adunat în Alexandria şi au încercat să blocheze circulaţia în oraş, cerând încurajarea unităţii religioase şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de violenţele din 7 mai, informează AP.
Regimul lui Hosni Mubarak s-a bazat, într-o anumită măsură, pe conflictul care mocnea între copţi şi musulmani, care oficial nu exista. Însă pacea dintre cele două grupuri religioase era negociată la nivel local de către poliţie şi autorităţi, care dădeau vina pentru incidentele izolate pe “golani” sau terorişti. Mubarak a folosit, astfel, foarte abil aceste “dovezi” ale ameninţării teroriste şi ale eficienţei Egiptului în contracararea lor pentru a convinge Vestul să treacă cu vederea gravele încălcări ale drepturilor omului de care se face vinovată această ţară.

Creştinii – în siguranţă sub Mubarak

Copţii s-au simţit în siguranţă sub regimul Mubarak, datorită iniţiativelor acestuia de a ţine din scurt grupurile islamice, atât Frăţia Musulmană, care este o grupare moderată, cât şi pe extremiştii din rândul salafiţilor. Copţii sunt acum îngrijoraţi că revoluţia care l-a dat jos pe Mubarak va da cale liberă vocilor ultraconservatoare din rândul islamicilor şi va crea mai multe probleme decât a rezolvat. În plus, aceştia îi condamnă pe noii conducători ai Statului că le ignoră temerile, iar revoluţia nu va aduce nimic bun pentru credincioşii creştini.
Comentatorii şi liderii occidentali îi recunosc lui Hosni Mubarak meritul de a fi păstrat pacea încheiată de predecesorul său cu Israelul şi discursul său împotriva islamismului radical de tipul al-Qaida. În pofida liberalismului economic, care a permis în ultimii ani o creştere economică şi emergentă unor “campioni” egipteni în domeniul telecomunicaţiilor sau construcţiilor, aproximativ 40 % dintre egipteni trăiesc, în continuare, cu mai puţin de doi dolari pe zi, potrivit statisticilor internaţionale. Acesta este unul ditnre motivele pentru care, inspiraţi de Revoluţia Iasomiei din Tuinisia, egiptenii au ieşit în stradă în luna februarie şi l-au înlăturat pe Mubarak, care conducea ţara de mai bine de 30 de ani. Un alt motiv al revoltelor au fost informaţiile legate de corupţia de la nivel înalt, averea familiei Mubarak fiind estimată la 70 de miliarde de dolari.

Diana Gabor