Cluj Arena este aproape gata, iar evenimentul de lansare este anunţat a fi unul grandios. Dacă la lansarea celuilalt stadion major din România, National Arena, au cântat doar Inna şi Marcel Pavel, la inaugurarea stadionului clujean de peste o lună vor cânta Scorpions, Smokie, dar şi formaţiile româneşti Voltaj, Semnal M, Sensor, Grigore Leşe, Smiley, Pasărea Colibri, Loredana şi Horia Brenciu. Lucrările la stadionul clujean sunt achiziţionate în proporţie de 80%, iar oficialităţile Consiliului Judeţean(CJ) Cluj au anunţat că vor face restul de plăţi după finalzarea arenei. Gazeta de Cluj vă prezintă istoria construcţiei unuia dintre cele mai importante obiecte de investiţii din judeţul Cluj şi cum va fi administrată arena de către Radu Raţiu. Până în momentul de faţă au fost achitaţi pentru lucrările stadionului 133.479.281,84 lei şi a rămas de achitat 20.751.031,53 lei.

Primul venit, primul servit la construcţia stadionului

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), biroul de arhitectură condus de profesorii UTCN Dico şi Ţigănaş şi alte firme cu „nume mare” din Cluj au fost de la început printre favoriţii la câştigarea licitaţiei pentru construirea stadionului municipal. Consorţiul format din Antrepriza de Construcţii şi Instalaţii (ACI) Cluj, Transilvania Construcţii, Con-A Sibiu, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Dico&Ţigănaş, Bogart Construct, Das Engineering şi Grup 4 Instalaţii, s-a oferit iniţial să construiască fostul stadionul municipal „Ion Moina” pentru 27,5 milioane de euro, însă valoarea lucrărilor a crescut cu mult de atunci. Dacă lucrările iniţiale erau estimate la aproximativ 115 milioane de lei, valoarea stadionului a depăşit 153 de milioane de lei.

Acţionarat plin de afacerişti cunoscuţi

Transilvania Construcţii îi are ca administratori pe Ioan Moga, Gabriel Timofte, Andrei Timofte, Mircea Timofte şi Melania Duma. Firma ACI Cluj este administrată de Ioan Aşchilean, Horia Ciorcilă, Dorel Goia, Gicu-Agenor Gânscă, Gigă Mereu şi Ioan Puşcaş. În cadrul Bogart Construct se găsesc ca acţionari rectorul Universităţii Tehnice şi fiul său, inginerul Bogdan Petrina. Unul dintre acţionarii Grup4 Instalaţii este Gicu Agenor Gânscă, unul dintre cei mai bogaţi afacerişti clujeni. Gânscă s-a îmbogăţit în urma unui contract cu Sidex Galaţi, care a fost foarte avantajos pentru clujean. Gânscă deţine un procent de 40% şi din firma care deţine consorţiul, ACI Cluj, dar şi zece procente din ACI Bistriţa. De asemenea, el este acţionar majoritar la Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii (TIM), în cadrul căreia este partener cu alt afacerist intrat în cursa pentru construcţia stadionului, Ioan Aşchilean. Horia Ciorcilă este şi el pe lista celor mai importanţi afacerişti clujeni, fiind preşedintele consiliului de administraţie a Băncii Transilvania. Dorel Goia a început în domeniul afacerilor prin înfiinţarea companiei „Astral Telecom”, unul dintre cei mai mari operatori de cablu din România. Omul de afaceri clujean mai deţine şi acţiuni în societatea Tehnofrig Cluj, care produce instalaţii de răcire şi îmbuteliere industrială. Dorel Goia se numără si printre fondatorii "Hermes" Bistriţa ori printre cei ai grupului "Maestro", firmă care se ocupă de producţia de mezeluri. Goia mai are şi aproximativ 30% din acţiunile producătorului de ţevi Teraplast.

Radu Raţiu vrea să ridice Cluj Arena la nivelul pe care îl merită

Administratorul societăţii Cluj Arena, firma care va se va ocupa de noul stadion al Clujului a vorbit într-un interviu acordat Gazetei de Cluj despre viitorul arene sportive

Reporter :De ce are nevoie Clujul de Cluj Arena? Care este efectul pe care acest stadion il va avea in viata de zi cu zi a clujenilor?

Radu Raţiu: În urmă cu câţiva ani, la nivelul Consiliului Judeţean, preşedintele Alin Tişe ne-a solicitat o evaluare a nevoilor pe care sportul clujean le are. Ne-am dat seama atunci că principala problemă a sportului clujean nu se regăseşte în lipsa de performanţe ci în precaritatea bazei materiale destinate practicării sportului, în special al celui de performanţă. Pornind de aici s-a conturat necesitatea construirii unei arene care să susţină sportul în judeţ.
Dincolo de valoarea pe care Arena o va avea asupra sportului, aceasta se poate constitui şi într-un elemnt care să întărească brandul, imaginea generală a zonei. Pentru asta este nevoie de evenimente la un anume nivel, este nevoie ca stadionul să se regăsească pe deplin, prin activităţile pe care le găzduieşte, în comunitate. Arena va fi deschisă spre comunitate, spre firme sau societăţi, spre copii şi elevi. Vom încerca să conturăm un plan de evenimente care să aducă acest loc într-o zonă centrală, de referinţă, pentru comunitatea noastră.
 
Rep.:  Care sunt planurile societatii care administreaza stadionul?

Radu Raţiu: În primul rând să valorizăm la maximum această investiţie. Aceasta trebuie să fie prezentă pe harta competiţiilor, să producă evenimente şi pentru comunitate. Discutăm aici şi de targeturi financiare, dar şi de cele de brand. Sunt multe provocări care ne aşteaptă, mai ales acum, la început. Va trebui să găsim cele mai potrivite răspunsuri pentru acestea.
 
Rep.:  Care sunt competitiile care ar putea fi organizate pe acest stadion?
 
Radu Raţiu: Vor putea fi organizate evenimente fotbalistice pînă la nivel de jocuri în Champions League. În cazul competiţiilor de atletism se vor putea organiza evenimente până la nivelul de etapă de cupă mondială. Dotările deosebite permit acest lucru.
 
Rep.: Care sunt dotarile care fac din acest stadion unul dintre cele mai importante din Romania?
Radu Raţiu: Clasificarea la categoria Elite îl face să răspundă tuturor cerinţelor modernităţii. Faptul că este un stadion nou, nu unul vechi modernizat îl face iarăşi deosebit. Împreună cu arena din Bucureşti, stadionul construit de către Consiliul Judeţean aici la Cluj reprezintă singurele stadioane moderne, noi, ale României.
 
Rep.: Cum credeti ca va arata stadionul Cluj Arena peste cinci ani?
Radu Raţiu: Bine aşezat pe harta sportivă a ţării şi, de ce nu, la nivel internaţional. Depinde de noi, doar. Avem o investiţie deosebită, un obiectiv sportiv de referinţă, dorim să îl aşezăm acolo unde merită.
 
Rep.: Care credeti ca este cea mai buna varianta pentru numele stadionului si respectiv pentru peluze?
 
Radu Raţiu: Problema este că administrarea acesei arene implică costuri foarte mari. Încercăm să atragem fonduri inclusiv prin concesionarea, pe anumite perioade, a numeluui arenei, după un model regăsit în aproape toată lumea. Cât priveşte legătura cu tradiţia sportivă a oraşului şi judeţului, vom găsi soluţii prin atribuirea numelui unor sportivi de referinţă ai Clujului anumitor sectoare ale arenei.


Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.