Stamatian, un posibil ministru al Sănătăţii

Despre toate acestea şi alte subiecte de interes a acceptat să răspundă,cu  amabilitate, Florin Stamatian, şeful catedrei de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie, Preşedintele Asociaţiei Române de Obstetrică-Ginecologie, dar şi consilier în Consiliul Local Cluj-Napoca din partea PD-L.

Gazeta de Cluj:  Putem vorbi despre Florin Stamatian ca viitor ministru al Sănătăţii? În cazul în care vi s-ar propune, aţi accepta acest post?

Florin Stamatian: Este destul de greu de răspuns la această întrebare. Nu neg că am intrat în politică tocmai pentru a-mi putea spune punctul de vedere. Am intrat în politică pentru a nu mă putea acuza pe mine însumi că am stat de o parte şi am aşteptat ca alţii să rezolve problemele, ca pe urmă să fiu nemulţumit de rezultate. Ştiţi care ar putea fi motivul pentru care aş accepta? Ca să nu-mi fie ruşine de mine. Trăim într-un moment atât de greu, încât oricine ar refuza orice post, e un moment în care sănătatea şi învăţământul, elemente esenţiale unei politici coerente într-un stat, suferă de o subfinanţare cronică. Au fost luate unele măsuri, care nu au reprezentat, tocmai ceea ce trebuia făcut. Deci, ar fi o provocare enormă, iar a spune “nu” ar fi o fugă de răspundere. Acum patru ani aş fi spus „da” cu dragă inimă. În acelaşi timp, vă spun foarte sincer, mi-e aşa de drag ce fac aici, acasă, încât acest lucru mă pune foarte tare pe gânduri. Şi acum îl citez pe un coleg de-al meu: “Întotdeauna când primeşti o funcţie de răspundere, trebuie să te gândeşti că eşti deja un fost”.

Gazeta de Cluj: Care sunt principalele probleme ale sistemului sanitar românesc?

Florin Stamatian: De multe ori îmi aduc aminte că în anii în care am început eu medicina, vara, jumătate din clinică se închidea pentru a putea fi văruită. Când era gata, închideam cealaltă jumătate pentru a putea fi şi ea văruită. Erau măsuri minime, dar, măcar, se făcea ceva. Acum, de ani întregi nu s-a făcut nimic în foarte multe unităţi. Acum nu vorbesc de Cluj. Clujul este ceva aparte. Să nu uităm că administraţia Clujului a dat milioane de euro în ultimii ani pentru sănătate.  S-au făcut foarte multe, au fost şi programele ministerului care au mai dotat pe ici pe colo. Dar cel mai mare adevăr este că nu există concurenţă. O dezvoltare a sistemului privat ar fi un element esenţial în apariţia unei concurenţe, să fie, într-adevăr, ceva care să te stimuleze. Lipsa de cadre este o altă problemă destul de mare. Sigur că sunt unele spitale  suprapopulate cu medici, dar nu sunt cadrele medii. Există foarte mulţi medici de valoare, tineri, de perspectivă, care au ales să lucreze în străinătate. Nu în ultimul rând este vorba de mentalitate. Întotdeauna i-am rugat pe colegii mei ca atunci când pacientul intră la consult, după “bună ziua!”, să le spună şi “vă mulţumim că aţi ales unitatea noastră!”.  

Gazeta de Cluj:  Dumneavoastră, ca om din „sistem”, ce soluţii aţi aduce pentru a creşte performanţa din Sănătate, în condiţiile în care UE a considerat că sistemul românesc este printre cele mai puţin performante din Europa?

Florin Stamatian: Undeva mă supără “cuvântul” UE, pentru că în Uniunea Europeană nu există nicio politică coerentă de sănătate. Nu există directivă de la Bruxelles pentru sănătate. Există posibilitatea de accesare a unor programe de la nivelul Uniunii Europene pentru a le aplica în sănătate. Sistemul e neperformant, pentru că sunt celelalte verigi neperformante. Nu se face repartizarea în întregime, nu este repartizată uniform pe tot teritoriul ţării, nu s-au identificat priorităţile, s-au făcut paşi, dar foarte modest. A fost o tentativă de reabilitare a reţelei de cartier. Pe urmă, încă nu s-a făcut suficientă medicină primară. Sunt atât de multe de spus, încât mi-e frică să abordez sistemul acesta frontal. Va trebui luat cu paşi mărunţi, deoarece nimic nu se poate schimba peste noapte. Pe de altă parte, nu sunt modele, deci nu putem aplica modelul german sau modelul francez. Nicăieri în lume nu te duci astăzi cu o problemă pentru ca sa fii tot astăzi internat,fiindcă exită programări, care la noi, din păcate, încă nu se practică. Dacă ar exista programări, dacă reţeaua primară merge bine, dacă se pot face analizele în ritmul ambulator, atunci totul poate să meargă mai bine.

Gazeta de Cluj: Credeţi că majorarea salariilor din sănătate  negociate – de sindicalişti, pe de o parte şi de minister, pe de alta – este suficientă în condiţiile actuale?

Florin Stamatian: Când întrebi orice om dacă vrea bani, o să-ţi spună întotdeauna că nu-i ajung. E un sistem de salarizare prost gândit, e adevărat. Există inechităţi şi inegalităţi între cadrele medicale. Uneori, se întâmplă ca o asistentă medicală cu o vechime medie să aibă un salariu mai mare decât un medic aflat la începutul carierei. Există salarii foarte mici pentru oameni de valoare care au ajuns la sfârşitul carierei şi care vor ajunge să aibă o pensie foarte mică. Este inechitate şi între diversele sectoare bugetare în comparaţie cu sectorul calitate. Sunt multe de făcut în acest domeniu.

Gazeta de Cluj: Cum vedeţi rezolvarea problemei medicamentelor compensate şi gratuite, în condiţiile în care lună de lună stocurile farmaciilor sunt epuizate  înainte de încheierea lunii?

Florin Stamatian: Conform ministrului, nu mai există fonduri repartizate lunar. Necesităţile cresc, pentru că populaţia îmbătrâneşte şi odată cu aceasta  creşte şi nevoia de medicamente compensate şi gratuite.În cazul în care compensarea s-ar face complet şi dacă ar exista o transparenţă în ceea ce priveşte banii …deoarece-cu banii proveniţi de la aşa- numita taxă pe viciu-se pot   face mai multe. Cred că unirea caselor de asigurări într-una singură, naţională, apariţia caselor private de sănătate, o regândire mai atentă a medicamentelor compensate şi gratuite ar aduce beneficii. S-au făcut foarte multe încercări ale diferitelor sisteme, s-au încercat diverse liste, au fost presiuni în această privinţă. Uneori, acelaşi medicament are denumiri diferite şi preţuri diferite faţă de cel de bază, iar pe listă îl găsim pe cel mai scump. Mai sunt încă multe de corectat, dar, în primul rând, trebuie să ne întoarcem la bani. O mai bună colectare şi organizare a cabinetelor se cere impusă.

Gazeta de Cluj: Atâta vreme cât  în sistemul public de sănătate există multe carenţe, putem vorbi despre clinicile private ca o alternativă viabilă?

Florin Stamatian: Condiţiile de cazare sunt mai bune în clinicile private, partea hotelieră. Nu putem spune că serviciile medicale propriu- zise sunt mai bune. Este, aşa cum am spus mai sus, o alternativă – apariţia concurenţei, apariţia comparativului între două servicii oferite de două unităţi sanitare. Pentru aceasta, unităţile sanitare trebuie să aibă contract cu casa de asigurări de sănătate. Deocamdată, în sistemul privat are acces doar o anumită categorie, dar preia din greutăţile care stau pe umerii teritoriului de stat. Totuşi, la stat vor rămâne întotdeauna servicii care sunt mai bune. Nu privatul dă calitate mai bună neapărat în sistemul de sănătate, ci organizarea sanitară de calitate. Noi avem spitale vechi, avem ceea ce am moştenit. De exemplu, eu lucrez într-un spital care a fost inaugurat în 1898, dar asta nu înseamnă că aici nu sunt servicii de calitate din punctul de vedere al manoperelor sanitare. Transplantul va rămâne întotdeauna la stat, tot ceea ce înseamnă ultra-performanţă va rămâne la stat. Eventual, atunci când vor apărea universităţile de medicină particulare care vor avea clinicile universitare, în cazul privatului, atunci poate putem vorbi despre înaltă performanţă şi în sistemul privat. Să nu uităm că în sistemul privat, acolo unde există cadre foarte performante există şi foarte mulţi sponsori.

Gazeta de Cluj: Care credeţi că au fost principalele greşeli ale ministrului Eugen Nicolaescu? Putem vorbi despre dânsul ca un ministru incompetent?   

Florin Stamatian: Domnul Nicolaescu a făcut şi lucruri bine, şi lucruri rele. Cel mai mare defect al dânsului este că profesiunea lui era de contabil. Cea mai mare calitate -tot că era contabil. Pentu că fiind din afara sistemului, a văzut unele lucruri care s-au remediat într-adevăr. Asta, din punct de vedere administrativ, dar administrativul în sănătate este foarte strâns legat de partea medicală. Sigur că un administrator de spital trebuie să aibă o şcoală specială de management, dar asta nu înseamnă că un economist, care a lucrat în porţelan, poate să ajungă manager performant de spital. Totuşi, acea schimbare care s-a făcut, dacă ar fi fost profundă, dacă politicul, realmente, ar fi dispărut din numirea managerilor şi dacă acei manageri ar fi fost ceva mai apropiaţi de sănătate, ar fi fost şi mai bine. Ce apreciez cel mai mult la ministrul Nicolaescu este faptul că a făcut ca reţeaua de urgenţă să se mişte cât de cât. Avem Smurd-ul şi Ambulanţa care merg mai bine şi sunt mai aproape de cetăţean.  Ce nu apreciez deloc la ministrul Nicolaescu sunt ultimele măsuri pompieristice, politicianiste, descentralizarea făcută peste noapte. De exemplu, programele pentru cancerul de col uterin date aşa, fără nici un Dumnezeu, cum a fost vaccinarea pentru fetiţe pentru care până la urmă a găsit fonduri, dar nu ne-a spus de unde..pentru că nu era prevăzut în bugetul pentru acest an. Cum am spus, fiecare om are părţile sale bune şi rele.
 
Adina Fartuşnic