Stelian Ilea, patronul Superforta, favorizat de expert în procesul de evaziune fiscală

Săptămâna trecută a avut loc termenul cu numărul 25 din procesul de la Tribunalul Cluj, care durează deja de aproape trei ani, în care Stelian Ilea, patronul Superforța, este judecat pentru evaziune fiscală. Acesta nu a fost prezent, dar reprezentantul său a discutat în contradictoriu cu procurorul răspunsurile date de expertul angajat de curte obiecțiunilor ridicate de ANAF. Poziția procesuală a ANAF vis a vis de concluziile expertizei arată că aceasta din urmă este incompletă și nu aduce argumente suficiente pentru a infirma sau confirma prejudiciul adus de Stelian Ilea statului român.

Procurorul a arătat  că specialistul a exprimat mai multe concluzii eronate. În primul rând, primele de asigurare adăugate la venitul impozabil al angajaților reprezintă cheltuieli cu deductibilitate limitată. La calculul impozitului pe profit, de asemenea nu s-a luat în calcul de către expert faptul că pentru determinarea cuantumului sunt considerate cheltuieli deductibile doar cele impozabile.

Procurorul face referire aici la cele două contracte de asigurări în grup care fac posibilă răscumpărarea poliţei încheiate de societatea Superforţa. Prima dintre acestea a fost încheiată în februarie 2007 la Omniasig şi prevede două componente: una de protecţie şi o alta de pensie cu capitalizare. În baza unei fişe lunare, se efectua în fiecare lună răscumpărarea pensiei. În august 2008, firma a încheiat un contract similar cu BCR Asigurări. Şi aceasta avea două componente: de asigurare în caz de accident sau deces şi una de valoare a contului de investiţii. Prima componentă reprezenta plata a 6550 de lei anual, iar a doua, prin acte adiţionale, răscumpărările prin care erau plătiţi parţial angajaţii.

Procesul Verbal din 27 decembrie 2010, întocmit de Garda Financiară, şi raportul de inspecţie fiscală întocmit de ANAF, prin DGFP Cluj, arată că orele de lucru din fişele de pontaj sunt mai multe decât cele declarate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar salariile sunt de asemenea mai mari. În plus, o greşeală făcută de cei de la BCR care se ocupau de acest contract de asigurări a fost de a trece la descrierea operaţiunilor de răscumpărare, când banii erau viraţi în contul angajaţilor „salariu luna …”. Astfel, arată cele două rapoarte, sumele de 2.606.349 de lei de la BCR şi 712.956 plătite în contul asigurărilor de la Omniasig şi ulterior răscumpărate, erau de fapt drepturi salariale.

Expertul nu a calculat prejudiciul

Reprezentantul Parchetului a arătat că nu s-a răspuns la obiecțiunile care impun calcularea prejudiciului, ci doar se prezintă o modalitate de calcul. Aceasta a demonstrat în fața instanței că prejudiciul se poate determina fără prea mult efort prin verificarea statelor de plată și a fișelor de pontaj. Procurorul arată că nu există nicio situație în care să fie înregistrate orele suplimentare lucrate de angajați, motiv pentru care între cele două seturi de documente există în mod evident discrepanțe.

Între orele lucrate care apar pe statele de plată și cele din fișele de pontaj semnate de angajați, care arată orele reale lucrate de aceștia, există diferențe semnificative, susține Parchetul. Expertul trebuia să calculeze salariul brut folosind și datele referitoare la primele de asigurare primite de la bănci. Folosind discrepanțele dintre toate aceste sume și calculând un total, se putea foarte ușor obține o cifră concretă care să descrie prejudiciul adus de firma Superforța statului român.

Pentru nerespectarea cerințelor instanței privind calcularea prejudiciului, procurorul a cerut amendarea expertului sau cel puțin trimiterea obiecțiunilor înapoi la acesta.

Ilea e nevinovat pentru că nu s-a ascuns

Avocatul lui Ilea a arătat că, după părerea sa, expertul a adoptat o poziție pe care a socotit că trebuie să o aibă în urma obiecțiunilor instanței. Libertatea de a interpreta a expertului e mai mare decât a juriștilor, arată acesta, pentru că el cunoaște toate subtilitățile legislative din domeniul în care lucrează. ”Poate că nu am știut noi ce să îi cerem”, a spus reprezentantul lui Stelian Ilea.

Un alt argument ”de aur” al apărării este faptul că modalitatea în care societatea și-a desfășurat activitatea contabilă este una transparentă. Astfel, dacă făcea în mod conștient ceva ilicit, Stelian Ilea ar fi încercat măcar să se ascundă de autorități, or, potrivit avocatului, acesta a fost mereu deschis să le pună la dispoziție autorităților actele firmei.

Faptul că nu a îmbrățișat punctul de vedere al Parchetului nu înseamnă că expertul nu a răspuns, astfel că nu e încălcat codul legal, a spus avocatul. Acesta a cerut, în schimb, audierea expertului, pentru a se arăta că analiza statelor de plată a fost oricum făcută de ITM, care nu a găsit nereguli, în baza înscrisurilor puse la dispoziție de către apărare.

ITM a dat OK-ul, dar le lipseau informații

Apărarea arată în continuare că răspuns societatea chiar a fost amendată de ITM, dar nu pentru nereguli privind plata salariilor sau a contribuțiilor sociale, ci pentru întârzieri în încheierea unor contracte de muncă. Modalitatea de plată a angajaților nu a fost reclamată de ITM, spune acesta, deci trebuie să fie în regulă.

Estimarea prejudiciului a fost făcută de acuzare exclusiv în baza documentelor privind angajații de la aeroport, care ar reprezenta o parte infimă din angajații Superforța. 90% ar lucra la alte obiective, care au fost verificate în 2009 de Garda Financiară, alături de ITM, care au spus că și pontarea e OK.

În ceea ce privește argumentele din deschiderea intervenției procuroarei, avocatul a ținut să sublinieze că raportuol de expertiză susține că asigurările reprezintă o cheltuială deductibilă, până la suma de 400 de euro. ”Dacă există nelămuriri, dat fiind că noi suntem juriști, iar expertul este de specialitate contabil, noi solicităm o audiere a expertului”, a concluzionat avocatul.

Specialistul chemat în restanțe

Procurorul a insistat asupra faptului că, deși i s-a cerut expres, specialistul nu a calculat prejudiciul, ci doar a exprimat o opinie la nivel general, deci nu și-a făcut treaba. În ceea ce privește argumentul că raporturile ITM nu văd vreo neregulă la raportarea salariilor, aceasta arată că inspectorii au primit numai statele de plată, nu și fișele de pontaj, sau invers, neavând posibilitatea să constate neconcordanțele dintre cele două.

Instanța a apreciat că raportat la obiecțiunile sale, expertul nu a răspuns la solicitarea de calcul al prejudiciului, și-a dat cu părerea fără a exprima o poziție clară. ”Nu voi amenda expertul, dar putea să răspundă, așa cum a arătat doamna procuror. Vom trimite o adresă către expert cu punerea în vedere a amendării acestuia dacă nu răspunde la obiecțiunile 2 și trei”, a subliniat magistratul, care a stabilit următorul termen pentru data de 19 februarie.

Superforța vs. (super) Garda Financiară

În anul 2006, societatea Superforța, patronată exclusiv de Stelian Ilea, printre altele și acționar al ziarului Foaia Transilvană, câștiga contractul pentru paza Aeroportului Cluj-Napoca pe o sumă frumușică. În tot timpul acesta, profitul nu i-a ajuns lui Ilea, care a intrat într-o schemă deja celebră cu BCR Asigurări, prin care achita o parte din salariul angajaților, după care nu mai plătea contribuții și impozite.

Problema este că această șmecherie a devenit deja celebră în România, în vara acestui an fiind demarate zeci de urmăriri penale în cauze similare. Garda Financiară de la Cluj i-a făcut o vizită şi lui Ilea, care se credea la adăpost de mâna lungă a legii, şi a constatat, încă din urmă cu trei ani, că acesta nu îşi îndeplinea obligaţiile fiscale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj l-a cercetat penal, iar în prezent se judecă pe rolul instanţei clujene cu statul român, care vrea peste un milion de euro, reprezentând prejudiciul, majorările şi penalizările.

Diana Gabor