Administrația condusă de Emil Boc folosește în continuare, în mod ilegal, ca simbol al orașului, o stemă care nu respectă reglementările legale în vigoare, normele heraldice și, mai ales, nu respectă tradiția istorică locală.
De ani de zile, Emil Boc promite că va rezolva chestiunea stemei, dar până acum nu a făcut nimic în acest sens. La fel a procedat şi Sorin Apostu care, vreme de doi ani, a tergiversat soluționarea litigiului. Stema utilizată astăzi de municipalitate, un kitsch cu iz politic personal, a fost introdusă de către Gheorghe Funar în 1999 și nu a primit niciodată avizul Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Mai mult, Primăria Cluj-Napoca poate fi amendată pentru folosirea de însemne ilegale în acte oficiale.
Statutul municipiului Cluj-Napoca de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 și oraş-candidat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 impune îndeplinirea unor condiții de ordin istoric și cultural. Candidatura Clujului poate fi serios afectată de încăpățânarea primarului Emil Boc de a promova orașul sub o stemă puerilă și ilegală. În acest context, este obligatorie intrarea în legalitate a simbolului heraldic al orașului, susține Ioan Bîldea, consiliel local și vicepresedinte al PNL Cluj-Napoca.
Stema tradițională a municipiului, veche de sute de ani, este cea a zidului de cetate cu poartă și cu cele trei turnuri argintii pe fond albastru și conține elemente cum ar fi sigiliul aplicat încă din 1377, de către autoritățile săsești ale cetății, pe hotărârile administrative, judecătorești și politice, vreme de mai multe veacuri, până în epoca Funar. Alba Iulia, Brașovul, Bucureștiul, Craiova, Iașiul, Sibiul, Sighișoara și Timișoara au revenit la stemele lor tradiționale, fără alte adăugiri, la fel ca alte orașe din centrul și estul Europei, trecute prin urgia dictaturii comuniste (Praga, Cracovia, Budapesta, Wroclaw).
Reprezentantii PNL Cluj au depus astăzi la Primăria Cluj-Napoca expunerea de motive care va sta la baza inițierii unui proiect de Hotărâre de Consiliul Local pentru revenirea la vechea stemă românească a Clujului, a cărei descriere o putem citi în Monitorul Oficial nr. 171 din 2 august 1930 („În scut, pe albastru, un zid de cetate, de argint, având trei turnuri crenelate pătrate, cel din mijloc fiind mai înalt, cu ferestre, poarta cetății cu gratii fiind deschisă. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri.”), ca primă măsură în lungul proces de obținere a titlului de Capitală Culturală Europeană.
”Având în vedere consensul specialiștilor din domeniu, precum și consensul politic care se prefigura la finalul anului 2011, când am încercat să promovăm același proiect de schimbare a stemei, blocat între timp în hățișurile birocratice ale primăriei și care nu a mai ajuns niciodată pe masa Consiliului Local, consider că măcar în ceasul al 12-lea trebuie să îndreptăm lucrurile. Sper ca de data aceasta, adevărata stemă a Clujului, care subliniază tradiția și cultura profund europeană, sub egida căreia orașul nostru s-a dezvoltat sute de ani, să redevină simbol oficial al administrației locale. ”, arată vicepresedintele PNL Cluj-Napoca, Ioan Bîldea, consilier local al municipiului.
