Ştefan Racz împreună cu soţia sa Zamfira au ctitorit în secolul al XVI-lea Biserica Unită din Teiuş, însă aceştia au fost scos "abuziv" din mormintele aflate în interiorul locaşului de cult şi au fost puşi în afară. Aceştia au făcut o cerere la directorul Muzeului Naţional de Istorie din Cluj, Ioan Piso, pentru ca acesta să cerceteze amănunţit subiectul

Urmaşul lui Ioan Raţiu, fondatorul Partidului  Naţional Român din Transilvania, Indrei Raţiu revendică ca strămoşii săi, Ştefan şi Zamfira Racz să fie puşi în locul în care merită în mănăstirea greco-catolică din Teiuş, pe care aceştia au fondat-o. În urma unor lucrări de restaurare mormintele celor doi ctitori au fost scoase în afara mănăstirii în urma lucrărilor de restaurare a clădirii pentru a putea fi schimbat îmbrăcămintea podelei. Gazeta de Cluj vă prezintă două memorii depuse de familia Raţiu, cât şi părerea specialistului în domeniu, Ioan Piso.

Ştiinţă sau profanare de morminte?

 
"Cu câteva saptamâni în urma am fost contactat de Indrei Raţiu cu privire la acest caz. I-am răspuns că nu ştiu nimic şi ne-am înţeles că va veni la muzeu pentru a-i cere lămuriri domnului Petrov. Încă nu a venit. În ce priveste cazul în sine, sper că domnul Petrov va da toate explicaţiile lămuritoare si ca, având o îndelungată experienţă de arheolog, cunoaşte limita dintre ştiinţă şi profanarea de morminte", a declarat Ion Piso, directorul Muzeului naţional de Istorie din Clj-Napoca.

Biserică unică în Transilvania

„Este vorba de o biserica ridicată de strămoşul nostru Petru Ratz în oraşul Teiuş care este bine documentată. El a fost traducător al împăratului în principatele romane, la sfârşitul secolului 16.  Intrarea în biserica poartă în mod clar blazonul său. De asemenea, încă mai există în dreapta intrării potrivit obiceiului regăsit în Bucovina, portretul donatorilor bisericii, Petru şi soţia sa Zamfira, fenomen unic din câte ştiu eu în Transilvania, unde familiile româneşti nu aveau dreptul de a construi în piatră şi de a-şi decora bisericile într-o manieră cvasi-princiară cum este cazul aici, la Teiuş. Petru şi Zamfira  au fost în mod vizibil foarte bine văzuţi de autorităţile princiare ale epocii. Sub portretul lor, până în anul 2000, se găsea cavoul lui Petru şi Zamfira. În 2.000 preotul actual Turcu, greco-catolic, a reuşit să recupereze şi să restaureze biserica cum a putut şi a considerat că trebuie să deschidă cavoul în aparenţă pentru că acesta deranja proiectul său de restaurare a podelei bisericii cu un pavaj modern. Cum plăcile funerare ale lui Petru şi Zamfira deranjau intrarea în biserică, preotul a ordonat să fie rupte pentru a putea fi scoase mai uşor din biserică, unde se găsesc în momentul de faţă. Potrivit martorilor exhumării, Petru a fost îngropat cu armura sa de cavaler şi Zamfira într-o rochie verde brodată cu aur din care au rămas fragmente importante. Exhumarea lui Petru şi Zamfira a fost supravegheată  de un anumit doctor Petrov de la Muzeul de Istorie din Cluj. Directorul muzeului, doctorul Ioan Piso, nu a fost la curent cu această operaţiune şi în orice caz nu a aprobat-o. Piso este dispus să vadă împreună cu noi ce a rămas din strămoşii noştrii şi să stabilim cum să procedăm în această situaţie”, arată Indrei Raţiu în prima parte a manifestului.

Familia Ratz şi prinţul Charles

„Pe lângă interesul pe care aceste vestigii le-ar putea avea pentru istoria română, istoria Transilvaniei şi istoria familiei noastre, aceasta descoperire reprezintă în acelaşi timp un aspect surprinzător legat de familia regala engleză a zilelor noastre. Colegul nostru Ion Gheorghe Raţiu de la Braşov, genealog, ne-a raportat într-un mod bine documentat că Zamfira, soţia lui Petru, făcea parte din familia strămoşilor alteţei sale regale, prinţul Charles. De aceea, noi ştim că ASR este conştientă de moştenirea sa româno-transilvană, dar probabil nu ştie precis de acest element. Ion Gheorghe este în măsură de a vă pune la dispoziţie aceste referinţe documentare. Cum să procedăm? Biserica de la Teiuş a fost restaurată pe exterior în stil modern, dar doar parţial din fericire în interior şi vă propunem mai multe măsuri urgente:

Măsuri urgente

1.    O vizită împreună cu dr ioan piso, directorul Muzeului de Istorie din Cluj
2. O întâlnire cu doctor Petrov pentru o mai bună documentare în legătură cu descoperirile sale din 2000 în interiorul bisericii din Teiuş, verificarea a ceea ce a rămas acolo, determinarea unui mod de procedură pentru a renova portretul lui Petru şi a Zamfirei împreună cu ansamblul de fresce de aceaşi origine care se află în interiorul bisericii
3. Determinarea posibilităţilor de finanţare a acestor operaţiuni şi modul de informare a ASR Charles” susţine în continuare Indrei Raţiu.

Un alt memoriu trimis de familia Raţiu

„Stimate domnule academician, Fundaţia Familiei Raţiu din Londra, Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda împreună cu membrii Comitetului de Iniţiativă al Familiei Raţiu, interesaţi şi motivaţi în clarificarea tuturor aspectelor foarte importante pentru istoria familiei noastre, vă adresăm respectuos rugamintea
de a ne sprijini prin includerea în programul dumneavoastră de cercetare pe anul 2010 a unui proiect de cercetare cu tema «Istoria Familiei Raţiu de la începuturi şi până în prezent».
Pornind de la studiile publicate de genealogistul Dan Plesia, istoricul Sextil Puşcariu, savantul Nicolae Iorga, profesorul Mihai Sorin Rădulescu şi mulţi alţi distinşi istorici, apelând de asemenea la Der Adel von Siebenbürgen, J. Siebmacher’s großes Wappenbuch, Band 34, şi la documentele aflate în arhivele şi în bibliotecile din ţară şi străinătate se poate scrie, credem noi, istoria completa a Familiei Raţiu.
În prezent, pe lângă documentele menţionate mai sus, dorim să vă semnalăm că există două mărturii extraordinare ale existenţei Familiei Raţiu pe teritoriul Transilvaniei, adevarate pantheonuri ale Familiei Raţiu şi ale românilor transilvăneni:
1. Biserica Greco-Catolică din Teiuş, ctitorită la sfârşitul sec. al XVI-lea de către Petru Racz (Racz I) şi soţia sa Zamfira, menţionată în Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Alba, Nr. Crt. 588, Cod LMI: AB-II-m-A-00372, cu hramul «Intrarea în Biserică a Maicii Domnului», Str. Bisericii 1, sec. XVI, ext. 1885, listă întocmită de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii şi Cultelor in 2004. (…)

Biserica Răţeştilor din Turda Veche
2. Biserica Greco-Catolică din Turda Veche, acum ortodoxă, ctitorită în anul 1839 de către membrii Familiei Raţiu de Nagylak (Noşlac) din Turda sub conducerea prepozitului capitular Fr. Basiliu Raţiu de Nagylak.
Dacă în ceea ce priveşte Biserica Răţeştilor din Turda Veche informaţiile istorice nu conţin neclarităţi, în ceea ce priveşte ctitoria Răţeştilor din Teiuş, informaţiile istorice sunt incomplete, cu multe contraziceri, lipsite de rigurozitate ştiinţifică, uneori superficiale, cu tentă folclorică, insuficient studiate cu mijloacele şi metodele adecvate de către istoricii şi arheologii care au abordat tema în decursul timpului.
Recent, membrii familiei noastre au vizitat Biserica din Teiuş cu hramul «Intrarea în Biserică a Maicii Domnului», aparţinând Bisericii Greco-Catolice (monument istoric categoria A). Această biserică a fost ctitorită de către Petru Racz înnobilat cu titlul Racz I de către Împăratul Rudolf al II-lea. Racz I a fost căsătorit cu Domniţa Zamfira, fiica mai mare a lui Ioan Norocea, Logofăt de Piteşti şi Szaszsebes, nepoata domnitorului Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, descendentă prin domnitorii Ţării Româneşti şi Moldovei din familia imperială bizantină şi cea a lui Carol cel Mare (Charlemagne). Descendenţii lui Racz I şi ai soţiei sale Zamfira fac parte din strămoşii actualei familii regale britanice. (…)
Pe ancadramentul din piatră al uşii principale de acces în biserică se află sculptat blazonul Familiei Racz de Galgo (Gâlgău) încadrat de textul pisaniei în limba slavonă.
În interiorul bisericii s-au aflat mormintele celor doi ctitori care în anul 2001, în urma unei cercetări arheologice iniţiată de către parohul bisericii pr. Paul Turcu şi desfăşurată de către arheologul medievist Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, au fost golite. Osemintele ctitorilor au fost deshumate şi duse la Cluj, iar lespezile de piatră de pe morminte au fost scoase în afara bisericii. Ulterior locul mormintelor din biserică a fost pavat cu gresie artificială. În prezent nu exista nicio menţiune despre acestea nici în biserică şi nici în afara acesteia. Foarte important este faptul că în biserică se mai păstrează tabloul votiv al ctitorilor Petru şi Zamfira, şi fresca navei principale cu înscrisuri în limba slavonă din sec. al XVIII-lea.
Stimate domnule academician, întrucât există pericolul iminent ca prin reabilitarea interiorului bisericii vechile izvoare istorice menţionate să fie iremediabil pierdute (fresca din 1810 aflată în partea din faţă a bisericii a fost deja repictată), vă rugăm să interveniţi pentru salvarea acestora prin mijloacele legale la îndemâna institutului pe care cu onoare îl conduceţi, şi prin lansarea unui proiect de cercetare pe tema Istoriei Familiei Raţiu, sprijinit de catre Fundaţia Familiei Raţiu, Centrul Raţiu pentru Democraţie şi de către membrii Familiei Raţiu de pretutindeni.

Blazonul familiei Racz de Galgo din biserica din Teiuş
Noi vă stăm la dispoziţie cu tot ceea ce poate duce la:
1. Lansarea proiectului propus, stoparea «restaurarii actuale» a Bisericii Răţeştilor din Teiuş, recuperarea, conservarea şi valorificarea din punct de vedere istoric şi arheologic a acestei ctitorii medievale păstrate aproape intactă până în prezent, aflată acum în pericol de a fi definitiv compromisă prin degradarea naturală deosebit de agresivă.
Rescrierea corectă şi publicarea istoriei acestei biserici.
2. Punerea în lumină a Bisericii Răţeştilor din Turda Veche, de care este atât de legată Familia Raţiu din Turda şi românii transilvăneni, prin scrierea corectă şi publicarea istoriei Bisericii şi Eforiei Răţeştilor din Turda.
3. Scrierea pentru prima data a Istoriei Familiei Raţiu pe baza unei cercetări istorice serioase şi profunde, profesioniste, precise, riguroase şi complete. Traducerea şi publicarea acesteia.
4. Publicarea în limbile română engleză, diseminarea în bibliotecile şi în mediul academic din ţară şi străinătate şi pe internet a studiilor ştiinţifice elaborate de către dumneavoastră.”
Tiberiu Hrihorciuc

3 COMENTARII

  1. Stimate domnule Tiberiu Hrihorciuc,
    Va rog sa acceptati cate va precizari referitoare la articolul dumneavoastra.
    1.Biserica Ratestilor din Teius a fost ctitorita de catre Petru Racz. I si sotia sa Zamfira.
    Mentionarea numelui Stefan Racz este eronata.
    2.Eu nu sunt genealog, sunt membru al familiei Ratiu de Nagylak Noslac)din Turda pasionat de istoria familiei noastre.
    3. Parintele Protop. Paul Turcu din Teius la fel ca si Parintele Pr. Marius Cocan din Turda au avut si au o atitudine pozitiva privind valorificarea din punct de vedere istoric, arheologic si teologic a celor doua biserici ctitorite de familia Ratiu.
    Va stau la dispozitie cu fotografii si informatii referitoare la continutul articolului dumneavoastra.
    Cu stima,
    Ioan Gheorghe Ratiu, Brasov

  2. Sunt un localnic din Teius, care cunosc bine ce s-a intamplat la biserica greco-catolica cand au fost facute sapaturile arheologice. Materialul scris este plin de greseli si inexactitati. Pentru mai buna dvs. informare, va recomand sa luati legatura cu profesorul Gheorghe Petrov de la Cluj, care a executat sapaturile din biserica, un om care pe mine m-a impresionat atunci prin profesionalismul de care a dat dovada si prin probitatea sa morala. Nu inteleg de ce, cand scrieti texte despre subiecte importante, nu apelati la cei care cunosc efectiv problemele reale din teren, dar in schimb va luati dupa ce spun la plesneala toti neavenitii si necunoscatorii, chiar daca unii dintre ei sunt urmasii unor oameni care au fost candva, cineva. Va multumesc.

  3. Domnule R.T., este corect sa va scrieti numele intreg si sa nu faceti aprecieri jignitoare, limbajul dumneavoastra nu va face cinste si este contraproductiv. Nu contesta nimeni profesionalismul domnului Petrov. Daca sunteti dispus putem sa colaboram la vedere pentru salvarea partii bisericii din Teius, nerenovata, fiind foarte valoroasa ca si monument istoric romanesc, dar in proces de degradare naturala, fara perspective imediate de finantare a unui studiu profesionist de reabilitare si mai ales de restaurare. Daca doriti sa continuati cum ati inceput, este problema dumneavoastra, in mine nu puteti avea un interlocutor. Eu am fost de mai multe ori la Teius, am sa ma duc de cate ori am ocazia, cu oricine din neamul nostru si nu numai, pentru ca sunt mandru ca un stramos de-al nostru Petru Racz I (intai),impreuna cu sotia sa Zamfira cu origini atat de nobile, au ctitorit acum mai bine de 4 secole, o biserica ortodoxa romaneasca intr-un oppidum exclusiv nobiliar unguresc. Acum biserica este greco-catolica, tot romaneasca dar intr-un oras majoritar romanesc. Am vorbit cu Protop.Pr. Turcu la telefon referitor la biserica. In expunerea situatiei bisericii, dansul a fost corect, am primit documente de la dansul, am fotografiat tot ce am apreciat ca este necesar. Am intocmit personal, un memoriu, continutul l-am adus la cunostinta Protop.Pr. Paul Turcu, gr.catolic, din Teius si Pr. Paroh Marius Cocan, ortodox, din Turda, si apoi l-am adresat domnului Prof. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Baritiu” din Cluj pe data de 16.02.2010. Continutul memoriului nu contine acuze, se sprijina pe informatii verificabile in biblioteci,pe surse sigure si pe fotografii facute de mine in lunile Noiembrie si Decembrie 2009.
    Dorinta sincera este de a contribui la salvarea valoroarei biserici romanesti zidite din Teius si valorificarea culturala a acesteia, (bisericile romanesti zidite in evul mediu au fost foarte putine, cele care au rezistat pana azi sunt si mai putine, iar cea din Teius din fericire este una dintre ele).
    Imi exprim sincer disponibilitatea de a colabora cu oricine pe tema foarte complexa a bisericii din Teius, pe baza de respect, deschidere, profesionalism si reciprocitate. Daca sunteti atasat unor astfel de valori, putem colabora, daca nu, nu este nicio suparare.
    Problematica bisericii din Teius d.p.d. istoric, cultural, arheologic etc. este atat de complexa incat trebuie sa ma opresc aici si sa asteptam sa se pronunte specialistii, nu se poate analiza numai prin presa.
    Cu sinceritate,
    Ioan Gheorghe Ratiu, Brasov
    ratiu_2000@yahoo.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here